12.12.2012, ora 12.00 – Momentul în care Cristian Cioacă va afla dacă iese din arest

Judecătorii Tribunalului București au amânat decizia privind eliberarea lui Cristian Cioacă din arestul preventiv pentru o dată plină de interpretări: 12.12 2012, ora 12.00. Procesul a fost amânat pentru că dosarul lui Cioacă nu ajunsese încă la instanță, de la Curtea de Apel București, unde s-a luat decizia arestării.

Cioacă a fost arestat preventiv pentru 29 de zile și este acuzat de uciderea fostei sale soții, avocata Elodia Ghinescu.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

Miercuri, Curtea de Apel București (CAB) a admis recursul procurorilor față de decizia Tribunalului București prin care fusese respinsă cererea de arestare preventivă pentru 29 de zile a lui Cioacă. Procurorii formulaseră solicitarea în lumina unor noi probe care l-ar incrimina pe Cioacă.

Decizia CAB de arestare preventivă, care este definitivă, a fost luată în unanimitate de către completul de trei judecători care a judecat recursul procurorilor.

Avocata lui Cioacă, Maria Vasii, a declarat, miercuri, după ce judecătorii Curții de Apel București au decis arestarea preventivă a acestuia, că, în opinia sa, demersurile anchetatorilor de până acum nu reprezintă o anchetă adevărată și că o anchetă reală va începe după ce dosarul va fi trimis judecătorilor, când cazul va fi analizat „pe toate părțile”.

Vasii a precizat că, până la acest moment, anchetatorii au lucrat pe o singură pistă și au avut în vedere un singur suspect, fără a analiza și fără a lua în calcul și alte ipoteze.

Tribunalul București respinsese, în 28 noiembrie, cererea de arestare preventivă a polițiștului. În urma deciziei acestei instanțe, Cioacă le-a declarat râzând reporterilor că s-au spus multe despre el și că îl așteaptă un copil acasă.

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme au cerut și în toamna anului 2007 arestarea preventivă a lui Cioacă, pentru uciderea avocatei brașovene Elodia Ghinescu, însă solicitarea a fost respinsă deoarece nu a fost găsit cadavrul. Instanța supremă reținuse atunci infracțiunea de omor calificat în cazul lui Cioacă și impusese o interdicție de a nu părăsi țara, măsură ce a fost valabilă patru luni.

Între timp, criminaliștii au mai găsit probe care să-l incrimineze pe Cioacă, plus că Elodia Ghinescu a fost declarată decedată de către o instanță din Brașov.

Tribunalul București a susținut, în motivarea deciziei din 28 noiembrie, că pronunțarea unei hotărâri declarative de moarte a Elodiei Ghinescu nu exclude în mod absolut ca aceasta să fie în viață, câtă vreme nu s-a putut constata în mod fizic decesul, astfel că instanța a respins cererea de arestare a lui Cristian Cioacă.

„Faptul că legiuitorul a recunoscut pentru cel care este în viață, dar care a fost cel declarat judecătorește mort, dreptul de a cere anularea unei asemenea hotărâri, relevă caracterul relativ al realității stabilite în această procedură”, a arătat judecătorul care a respins cererea de arestare a lui Cioacă – suspectat de cinci ani pentru uciderea soției sale Elodia Ghinescu.

Anchetatorii susțin că polițistul Cristian Cioacă, suspectat de uciderea soției sale Elodia Ghinescu, deși nu face cereri de eventuale probe în apărare, merge la emisiuni TV lansând versiuni fanteziste și transformând, în mod regretabil, pe victima unei infracțiuni de omor în sursă de divertisment.

Criminaliștii explică în cererea instanței prin care a cerut arestarea preventivă a polițistului Cristian Cioacă – suspectat de cinci ani de asasinarea soției sale, avocata Elodia Ghinescu – că după uciderea victimei, inculpatul a tranșat cadavrul pentru a facilita ascunderea lui și evitarea tragerii la răspundere penală.

„Nu trebuie omis nici impactul periculos pe care ipoteza neluării unor măsuri ferme împotriva persoanelor care comit fapte de acest gen îl poate avea asupra activității de prevenție, întrucât se acreditează ideea eronată că acțiunile menite a ascunde cadavrul urmare comiterii unui omor ar putea asigura evitarea tragerii la răspundere penală”, motivează anchetatorii cererea de arestare a lui Ciocă, solicitare care însă a fost respinsă în 28 noiembrie de către un judecător al Tribunalului București.

Judecătorul Florin Purigiu de la Tribunalul Capitalei consideră că „descoperirea unor probe noi sau apariția unei hotărâri declarative de moarte nu constituie temeiuri noi care să poată întemeia o nouă propunere de arestare, întrucât existența indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit fapta a fost reținută de instanța supremă, atunci când a luat față de acesta măsura obligării de a nu părăsi țara”, astfel că a respins solicitarea anchetatorilor.

Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) a Parchetului instanței supreme au susținut în cererea de arestare a lui Cioacă faptul că în perioada următoare comiterii infracțiunii de omor și ascunderii cadavrului, inculpatul a procedat la ascunderea și distrugerea mijloacelor de probă, aruncând în râpa situată la 4,6 km de Poiana Brașov mai multe obiecte care purtau urmele de sânge ale victimei, spălând totodată urmele sub formă de stropi de sânge de pe vopseaua lavabilă și aplicând un strat suplimentar de glet și de vopsea lavabilă în zonele cu cea mai mare concentrare a urmelor.

„Acest fapt, chiar dacă nu poate fi reținut ca temei separat de arestare, având în vedere formularea cazului de la litera b a art.148 Cpp-«există date că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului […]» – constituie un alt element care prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, notează procurorii.

Inculpatul, în calitatea de ofițer de poliție, obligat să vegheze la respectarea și aplicarea legii, nu numai că a încălcat grav ordinea de drept prin uciderea propriei soții, dar s-a și folosit de pregătirea și experiența sa profesională pentru a ascunde urmele infracțiunii, cunoscând faptul că mijloacele de tehnică criminalistică existente în dotarea organelor de urmărire penală la momentul respectiv, făceau extrem de dificilă detectarea urmelor de sânge aflate sub noul strat de vopsea, susțin anchetatorii.

În ceea ce privește atitudinea inculpatului după comiterea faptei, procurorii consemnează că înainte de a se prevala de dreptul la tăcere, acesta a negat în mod constant comiterea faptei.

„Cu privire la acțiunile inculpatului, ilustrative pentru atitudinea generală a acestuia în timpul investigării infracțiunii de omor, având-o drept victimă pe soția sa, procurorul arată următoarele: cu toate că nu formulează cereri de probațiune, apare în emisiuni televizate în care lansează versiuni fanteziste privind locația în care s-ar afla victima în acest moment, pe care parchetul le-ar ignora în mod deliberat, agitând în acest fel opinia publică. Acesta afirmă, de exemplu, că aceasta ar fi putut fi inclusă într-un program de protecție a martorilor, fapt care ar justifica în opinia lui omisiunea de a-și contacta … mai mult de 5 ani. Susține, de asemenea, că în baza de date privind persoanele urmărite internațional, ar exista o semnalare potrivit căreia victima, identificată de organele de poliție dintr-un alt stat, ar fi afirmat că nu mai dorește să fie contactată de familie. Ambele afirmații sunt contrazise de verificările efectuate în cauză, fiind simple invenții; după ce refuză în mod constant să fie prezent la examinarea criminalistică a locului faptei, face afirmații privind „plantarea” de probe, încercând să acrediteze ideea unei conspirații a instituțiilor statului împotriva sa. Această atitudine este cu atât mai reprobabilă cu cât vine din partea unui ofițer de poliție, lucrător de poliție judiciară până în momentul retragerii avizului în acest sens; deși în cuprinsul plângerilor referitoare la măsurile luate împotriva sa contestă modul de efectuare a unor activități, cum ar fi testarea la poligraf, refuză să se supună la refacerea lor la solicitarea procurorului”, au susținut anchetatorii, afirmații consemnate în motivarea deciziei judecătorului, dată publicității luni.

Procurorii mai afirmă că toate aceste împrejurări au condus la transformarea regretabilă a victimei unei infracțiuni de omor (comisă de propriul soț, ofițer de poliție, în apropierea copilului minor al acestora), în sursă de divertisment, de umor de situație – fapt de notorietate, care nu mai necesită administrarea de probe.

„Ca urmare, neluarea față de autorul infracțiunii a unor măsuri ferme după descoperirea unor elemente probatorii noi, care au caracterul unui moment de cotitură în evoluția anchetei, în condițiile existenței unei atenții fără precedent din partea opiniei publice în legătură cu parcursul prezentului dosar, atenție nezdruncinată sau chiar intensificată de trecerea unui interval important de timp de la comiterea faptei, ar încuraja satirizarea unei infracțiuni deosebit de grave, ar tulbura opinia publică și i-ar afecta grav încrederea într-un sistem real de valori, generând atitudini de neîncredere la adresa organelor statului chemate să protejeze ordinea socială”, subliniază procurorii.

În motivarea deciziei s-a mai precizat că achetatorii au găsit urme de sânge aparținând Elodiei Ghinescu pe tocul pistolului lui Cioacă, găsit în torpedoul mașinii lui, pe mocheta din portbagaj și în mai multe locuri din apartamentul lor, stabilind că polițistul, după ce a ucis-o, i-a tranșat trupul, pentru a-l putea ascunde.

Pentru că Tribunalul a refuzat să emită mandat, apreciind între altele că cererea are autoritate de lucru judecat, procurorii SUPC din cadrul Parchetului Înaleti Curți de Casație și Justiție a făcut contestație, iar judecători ai Curții de Apel București au hotărât arestarea polițistului Cristian Cioacă

În 8 noiembrie 2011, avocata Elodia Ghinescu, dispărută în 29 august 2007, a fost declarată moartă, printr-o sentință a Judecătoriei Brașov.

În 7 februarie 2012, certificatul de deces al avocatei Elodia Ghinescu a fost eliberat, de către Primăria Câmpulung Muscel, după ce decizia de declarare a morții acesteia a devenit definitivă și irevocabilă, certificatul fiind depus la dosarul în care polițistul Cristian Cioacă este cercetat pentru omor.

Între timp, în urma unei analize realizate cu un aparat achiziționat de Poliția Română în anul 2010, respectiv Crimelight, criminaliștii au descoperit pe pereții dormitorului locuinței Elodiei Ghinescu, sub zugrăveală, multe urme de sânge.

Și în 2007, anchetatorii au găsit multe pete de sânge în locuința celor doi soți, după ce acestea fuseseră spălate.

Cioacă și-a susținut nevinovăția, în fața judecătorilor, și a spus că soția sa îl înșela. „Eu încă imi mai aștept soția acasă. Sunt sigur că o să apară. Nu am nicio legătură cu acuzațiile ce mi se aduc”, afirma atunci Cioacă.

Ulterior, el susținea în emisiuni televizate că soția sa îi trimite mesaje din străintate, ba și diverse cadouri.

Anchetatorii au susținut, în solicitarea lor de arestare din 28 noiembrie 2012, că polițistul Cristian Cioacă, suspectat de uciderea soției sale Elodia Ghinescu, deși nu face cereri de eventuale probe în apărare, merge la emisiuni TV lansând versiuni fanteziste și transformând, în mod regretabil, pe victima unei infracțiuni de omor în sursă de divertisment.

După dispariția Elodiei Ghinescu, anchetatorii au pus sechestru asiguratoriu asupra imobilului acesteia, astfel că soțul acesteia, polițistul Cristian Cioacă, nu l-a putut înstrăina.

Între timp, criminaliștii au continuat să strângă probe. Astfel, au fost ridicate urme de sânge găsite în locuința lui Ghinescu, respectiv din dormitorul acesteia, în urma analizei Crimelight, au fost transmise Institutului Național de medicină legală, care a comunicat procurorilor, marți, 27 noiembrie, faptul că ADN-ul corespunde avocatei Elodia Ghinescu.

Astfel, procurorii l-au convocat, în 28 noiembrie, pe Cristian Cioacă la Parchet pentru a i se aduce la cunoștință noile probe, dar și că s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, precum și că va fi cerută arestarea preventivă a sa.

Întrucât i-a fost respinsă solicitarea de a reveni în postul de ofițer la Departamentul judiciar al IPJ Brașov, competența de a-l judeca pe Cioacă a revenit instanței ordinare, respectiv tribunalului.

Elodia Marilena Ghinescu (38 de ani) din Brașov a dispărut de acasă la sfârșitul lunii august 2007. Soțul acesteia, polițistul Cristian Cioacă, de la Poliția din Argeș, a anunțat Poliția despre dispariția femeii abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea șefei acesteia, timp în care bărbatul a apelat la cunoștințe pentru a intra în corespondența electronică a avocatei, scopul fiind – potrivit acestuia – acela de a vedea cu ce bărbat se conversa.

Cioacă a spus că doar a căutat indicii cu privire la locul unde ar putea fi, el negând faptul că soția sa ar fi moartă.

Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind Cristian Cioacă, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soți și în autoturismul bărbatului.

Mai mult, în septembrie 2007, după două săptămâni de la dispariție, anchetatorii au găsit într-o râpă haine având pete de sânge al Elodiei.

În octombrie 2007, într-o râpă lângă Râșnov a fost găsită uniforma de vară de polițist a lui Cioacă, plus alte obiecte ale acestuia, dar și ale Elodiei.