14% dintre români nu mai mănâncă pui din comerț, după scandalul cărnii alterate

Aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerț, după declanșarea scandalului legat de carnea de pui alterată descoperită în mai multe magazine, reiese dintr-un studiu IRES dat publicității joi.

O treime dintre participanții la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că și-au schimbat comportamentul de consum în privința cărnii de pui, spun realizatorii cercetării.

Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulți dintre respondenți, în primul rând prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerț (43%) și sporirea atenției la cumpărături (26%), se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Asta ar înseamna, raportat la totalul respondenților, că aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerț, după declanșarea scandalului cărnii alterate.

De asemenea, alte 26 de procente din totalul celor care susțin că și-au schimbat comportamentul de consum în privința cărnii de pui spun că, de la începerea scandalului, sunt mai atenți la cumpărături.

Potrivit sursei citate, studiul a evaluat deopotrivă percepția românilor despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, dar și comportamentele de consum alimentar și gradul de informare cu privire la siguranța alimentară.

Astfel, arată realizatorii studiului, românii sunt informați și interesați cu privire la evenimentele legate de siguranța alimentară și se declară atenți la etichetarea produselor pe care le consumă.

Cercetarea arată că aproape nouă din zece respondenți (87 la sută) au auzit despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, însă doar nouă procente cunosc numele producătorului cărnii, respectiv Avicola Călărași, iar 13 la sută spun că este un producător din Călărași. Dintre cei intervievați, 67 la sută nu cunosc producătorul.

Din totalul celor care au auzit de Avicola Călărași, peste 40 la sută au consumat produse ale acestui producător, iar gradul de încredere în acestea este mai degrabă scăzut, cel mai probabil recentele evenimente fiind cele care stau la baza acestor rezultate, arată IRES.

Totodată, 53 la sută dintre respondenții care au auzit de Avicola Călărași spun că au puțină și foarte puțină încredere în produsele din carne de pui ale acestui producător, iar 28 la sută au încredere multă și foarte multă.

În același context, peste jumătate dintre cei intervievați (57 la sută) consideră că autoritățile statului au acționat suficient de rapid pentru confiscarea cărnii de pui alterate, iar o treime însă nu împărtășesc această opinie și cred că nu s-a acționat rapid.

Peste jumătate dintre participanții la studiul IRES care au auzit de scandalul cărnii de pui alterate cred că nivelul riscului în urma acestui eveniment este mai mic decât cel existent în cazul evenimentelor legate de gripa aviară din 2009, se mai precizează în comunicatul privind această cercetare.

Realizatorii studiului mai spun că, în România, consumul de carne de pui este foarte ridicat. Astfel, 97 la sută dintre participanții la studiu mănâncă acest tip de carne, șase din zece români o consumă de câteva ori pe săptămână, în timp ce un român din zece o consumă zilnic.

Peste o treime dintre consumatori spun că își cresc sau își sacrifică singuri păsările, în timp ce 60 la sută o cumpără de la diferiți furnizori. Astfel, unul din trei respondenți își procură carnea de pui din supermarket sau hypermarket, iar unul din cinci români o cumpără din magazine specializate. Pentru cinci la sută dintre respondenți, procurarea cărnii de pui se face „la întâmplare”, conform studiului IRES.

Pe de altă parte, sondajul a avut în vedere interesul cu privire la siguranța alimentară.

Potrivit sursei citate, peste jumătate dintre participanții la studiu declară că au puțină sau foarte puțină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România.

Totodată, peste 60 la sută dintre respondenți susțin că, atunci când cumpără un produs, îi studiază eticheta, pentru a se informa cu privire la ceea ce conține acesta.

În ceea ce privește îngrijorările legate de posibilitatea producerii unor epidemii care să aibă la bază viruși transmisibili prin alimente, cea legată boala vacii nebune este cea care trezește cele mai puține îngrijorări, în timp ce o epidemie de salmonella este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe români.

Studiul a fost realizat, în perioada 5-6 noiembrie, pe un eșantion de 1.493 de persoane în vârstă de cel puțin 18 ani.

Respondenții au fost chestionați prin interviuri telefonice, iar eroarea maximă tolerată a cercetării este de ± 2,5%.

Președintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu a declarat, miercuri, că peste 65 de tone de carne de la Avicola Călărași au fost retrase de la vânzare începând din 30 octombrie, iar 22,4 tone au fost distruse însă nu există motive de îngrijorare pentru sănătatea populației după ce în 30 octombrie, tot Mănăstireanu declara că instituția pe care o conduce s-a autosesizat în urma informațiilor privind livrarea de carne de pui alterată de către Avicola Călărași, la „un lanț de supermarket-uri”, destinatar fiind Selgros, conform informațiilor anchetatorilor din dosarul evaziunii de peste 50 de milioane de euro.

Mănăstireanu spunea că au fost începute verificări în toată țara în lanțul de supermarket-uri și că managementul acestuia a decis să retragă de la vânzare toate loturile provenind de la Avicola Călărași.

Compania Selgros a informat, în același context, că în septembrie a refuzat în mai multe magazine livrări de la furnizorul Avicola Călărași din cauza aspectului și a calității necorespunzătoare.

Administratorul Avicola Călărași, Orlando Daher, cercetat în dosarul evaziunii de peste 50 de milioane euro, susține că suspiciunea de salmonella din septembrie nu s-a confirmat, carnea fiind atunci „pusă în consum”, și a adăugat că situația creată acum „provoacă pierderi care vor duce la faliment”.

Orlando Daher este cercetat în dosarul evaziunii de peste 50 de milioane de euro, el primind interdicția de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile. În acest dosar au fost arestate 16 persoane, între care procurorul Angela Nicolae, fiul acesteia, Daniel Nicolae, liderul grupării evazioniste, Moubarak Mahmoud Sleiman, și funcționarul ANAF Antonio Burlacu.

Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale în acest dosar, rețelele de firmă fantomă constituite de Moubarak Mahmoud Sleiman au fost utilizate în favoarea unor beneficiari precum Avicola Mihăilești SRL, Avicola Crevedia SA, Avicola Tărtășești SA, Avicola Călărași SA, Palrom Inter SRL, Palrom SRL, Lacto Food SRL, Lactmar SRL, Atifco Internațional SRL, Caliprix International SRL și Carmistin SRL, controlate de membri ai grupării.

Mai mult, potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpații din dosar, Orlando Daher, a dispus reambalarea unor cantități importante de pui grill, de ordinul zecilor de tone, returnate din hypermarket. Astfel el i-a cerut adminstratorului unei firme care presta servicii către SC Avicola Călărași SA să îl ajute să găsească o soluție prin care se pot reambala cantități de pui, fără ca activitatea să fie supravegheată sau verificată de persoane specializate, respectiv de medici veterinari.