150 de copii pe lista de așteptare pentru operații pe cord la Institutul Inimii din Târgu Mureș

Medicul Horațiu Suciu de la Institutul pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș spune că de la reînființarea unității activitatea s-a intensificat, fiind singurul centru de referință pentru urgențe neonatale, iar pe lista de așteptare pentru operații pe cord sunt 150 de copii.

Medicul Horațiu Suciu, șeful Clinicii de chirurgie cardiovaculară din cadrul Institutului pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că de la înființarea unității, în urmă cu aproape zece ani, peste 2.000 de copii au fost operați aici, „vârful” fiind atins în 2009, când s-au înregistrat aproximativ 380 de intervenții.

El a precizat că a existat o perioadă de scădere „în ceea ce privește numărul și în primul rând tipul de intervenții”, ca o consecință a desființării IBCvT, în 2011 (când acesta a fost integrat Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș), și pe fondul plecării unor medici anesteziști pediatri, de la compartimentul de Chirurgie cardiovasculară pediatrică.

Potrivit medicului, până la reînființarea Institutului, în august 2013, nu s-au putut face operațiile cele mai grele, la nou-născuți, care presupun o intervenție de urgență, însă, de la reînființarea unității, activitatea s-a intensificat.

„Aceste intervenții sunt cele mai delicate, mai laborioase, necesită o mare experiență. Nu am suferit doar noi, ci în primul rând acești copii – o parte a trebuit să-și găsească rezolvarea în alte țări, alții dintre ei probabil n-au rezistat. În momentul acesta, intervențiile s-au reluat, inclusiv la nou-născuți, desfășurăm o activitate normală. S-a intrat în normalitate odată cu reînființarea Institutului, oficial în august anul trecut. Inclusiv anesteziștii care au plecat, cardiologii pediatri care au plecat, o parte din personalul mediu s-au întors și, practic, am reluat lucrurile de unde au fost, am ridicat numărul de intervenții, în special calitatea și am abordat iarăși și abordăm în continuare toate aceste patologii, inclusiv cele de la nou-născuți”, a spus el.

Medicul a subliniat că IBCvT Târgu Mureș este în continuare singurul centru de referință pentru urgențele neonatale din România.

„Practic, am rămas singurul centru de referință pentru urgențele neonatale din România, având în vedere că suntem, sub formă de organizare, și singurul centru dedicat pentru afecțiunile cardiovasculare pediatrice. Mă refer la bloc operator dedicat exclusiv copiilor, terapie intensivă dedicată exclusiv copiilor cu malformații cardiace. Există o clinică de cardiologie pediatrică cu 40 de paturi în cadrul Institutului nostru, în care lucrează șase medici primari cardiologi pediatri, cu tot ceea ce decurge din acest punct de vedere”, a spus Suciu.

Potrivit acestuia, numărul de intervenții realizate a ajuns în 2012 la aproape jumătate din câte se făceau „în momentele cele mai bune”.

„Anul trecut, ținând cont și de faptul că a doua jumătate practic a fost în noua organizare, am operat 280 de cazuri. După toate semnele, inclusiv din punctul de vedere al finanțării – este o strategie a Ministerului, domnul Nicolăescu a acordat o atenție deosebită acestui segment – alocările bugetare pentru programul de chirurgie cardiacă sunt la nivelul așteptărilor, avem toate șansele ca anul acesta să revenim acolo unde am fost, pentru că sunt foarte mulți copii de operat, ni se adresează practic din toată țara, atât urgențe, cât și cazuri de copii mai mari, care, chiar dacă nu sunt urgențe, trebuie rezolvați, pentru că în această patologie nu poți să-i lași în ideea că-i operezi peste un an, cum se întâmplă la adulți. Copiii aceștia trebuie văzuți, operați cât mai repede și cât mai bine. Dorim să le prelungim viața cât mai mult și să le dăm o calitate a vieții”, a spus Suciu.

El a arătat că, din cei 280 de copii operați anul trecut, 53 au fost nou-născuți, care „vin în urgență, nu poți să-i temporizezi, trebuie să-i introduci în sala de operație, să fie rezolvați urgent”.

Potrivit acestuia, există liste de așteptare, pe patologii, în acest moment fiind cel puțin 150 de copii în evidență.

„Există patologii care pot să aștepte, patologii care nu pot aștepta așa de mult și există urgențele. Evident că la urgențe nu poți aștepta, la urgențele neonatale, cu medicamente poți temporiza intervenția maxim o săptămână, trebuie operați în intervalul 0-28 de zile. Sunt liste de așteptare, care se întind până la trei, patru, șase luni, în funcție de patologie. Acum sunt cel puțin 150 de copii în evidența noastră, care așteaptă intervenția chirurgicală, peste ele se suprapun urgențele, care ne dau listele de așteptare peste cap”, a arătat medicul.

El consideră că ar mai fi nevoie de încă unul până la patru centre de chirurgie cardiovasculară de nivelul IBCvT Târgu Mureș, în condițiile în care anual în România se nasc 700-800 de copii cu malformații cardiace, care ar trebui operați în primul an.

„Mai e nevoie de încă unul, eu aș spune trei-patru centre de chirurgie cardiovasculară în țară. Nu cred că se va întâmpla în viitorul apropiat. La noi vin și din centrele de chirurgie cardiovasculată din țară – de la Iași, Cluj, Timișoara, București, ca să nu spun de cele unde nu există astfel de centre. Vin toate tipurile de cazuri, grave, mai puțin grave. Noi am ajuns la un nivel în care putem spune că putem aborda orice caz, coroborat cu logistica pe care o avem, care e limitată – ca număr de paturi, de personal. E logic că, oricât de buni și de deștepți am fi noi, nu putem acoperi patologia națională. Adică în România se nasc aproximativ 1.000 de copii (cu probleme cardiace – n.r.), într-un an, din care 700-800 ar trebui operați în primul an. N-ai cum să-i operezi pe toți, nici dacă ne legăm cu lanțuri aici”, a spus medicul.

Horațiu Suciu a subliniat că doar la centrul de la Târgu Mureș se asigură continuitatea și că există „niște preocupări” și la centrele de la Cluj și Iași, dar „mai este mult” până la asigurarea unei activități permanente acolo.

„Când noi am oprit urgențele, nu s-au făcut niciunde în țară, e încă o dovadă că aceste cazuri se abordau doar aici. Eu sper ca în continuare să se abordeze și în centrele cu tradiție, există niște preocupări și la Cluj, și la Iași, dar mai este mult până la asigurarea unei continuități, unei activități permanente, deci intervenții zilnice și inclusiv primirea urgențelor și rezolvarea lor în timp util. Mai este mult până atunci, la nivel național. Nu s-ar putea face urgențele în mod continuu în niciun centru din țară. Suntem singurii care avem o organizare care ne permite acest lucru: patru medici anesteziști care fac doar acest lucru, opt paturi de terapie intensivă, două săli de operație, o clinică de cardiologie pediatrică, ele asigură continuitate”, a spus medicul.

Potrivit acestuia, „cheia problemei” este să se asigure continuitate.

„Nu ajută pe nimeni dacă închizi clinica sâmbătă, duminică și vineri după-masă. Acest lucru nu se poate face decât dacă personalul specializat asigură o activitate permanentă. E o mare diferență și trebuie făcută diferența între a demonstra că poți să faci o intervenție chirurgicală și a o face tot timpul sau ori de câte ori este nevoie. Sunt convins că există profesioniști și specialiști care pot să facă intervenții, chiar complexe, la Cluj mai ales, dar ideea nu este să demonstrezi că poți să faci o intervenție, ci să asiguri o continuitate și asta înseamnă șapte zile pe săptămână, 24 de ore pe zi”, a arătat el.

Medicul a spus că nu este de acord ca, pentru patologii simple, care se pot opera în țară, să se plece în străinătate și să se plătească sume foarte mari – 20.000-30.000 de euro, întrecât acești bani „și-ar găsi o utilitate în România”, însă în unele cazuri complexe, mai ales când, din cauza logisticii, nu s-au putut face unele operații la IBCvT, a semnat formulare 112 unul după altul.

„Nu-i poți ține legați pe oameni când își caută rezolvarea și tu nu le-o poți oferi”, a arătat el.

Potrivit medicului, din programul național, special, pentru materiale sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare se alocă 7.000 de lei pentru un caz, care se adaugă banilor primiți de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru cazurile rezolvate, suma necesară pentru intervențiile care se pot face într-un an la IBCvT Târgu Mureș fiind acoperită de aceste alocări.

Pe de altă parte, există și o mare preocupare pentru creșterea veniturilor proprii, aceasta fiind a treia sursă financiară, care poate ajuta la creșterea numărului de intervenții și îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.

„Aici nu sunt limite, poți să desfășori turism medical – putem să aducem, să facem intervenții chirurgicale la pacienți din alte țări, care trebuie să-și plătească, evident; sunt sponsorizări, sunt acțiuni publicitare, proiecte europene – aici este chiar o preocupare foarte mare, pentru că e clar, acesta este trendul. Trebuie să ai o atitudine activă în a-ți obține fondurile”, a spus Horațiu Suciu, arătând că, anul trecut, s-au făcut toate aceste acțiuni, dar nu poate spune exact ce venituri proprii s-au obținut.

El a precizat că, în ceea ce privește personalul, de la reînființarea IBCvT, o parte din specialiști s-au întors – cei doi medici anesteziști, medicii primari care gestionau partea de copii pe anestezie, terapie intensivă pediatrică, iar noua structură a permis organizarea unui concurs, în această săptămână, pentru 18 asistente specializate, la Institut.

„Au fost posturi pe toate clinicile. Vă pot spune din punctul meu de vedere – au fost șase (posturi de asistente) la terapie intensivă, adulți și copii, și patru la blocul operator, în rest pe secții”, a precizat el.

Referitor la dotare, Horațiu Suciu a spus că nu există niciunde în lume o unitate sanitară care să aibă dotarea pe care și-ar dori-o, întrucât „niciodată nu sunt destule aparate, mai ales într-un serviciu de înaltă performanță”, însă în acest moment logistica îi permite să-și desfășoare activitatea normal.

„Banii în sănătate nu sunt niciodată destui; aparatura, de asemenea. Ideea este să-ți poți face o strategie și să poți să obții acele finanțări și aparatele respective, astfel încât să poți desfășura o activitate la nivelul cerințelor, să-ți poți îndeplini obiectivele la nivelul la care ți-ai propus. Am depus o listă foarte lungă la Ministerul Sănătății și ni s-a promis – avem în vedere nu numai partea de chirurgie cardiacă pediatrică, ci și cea de transplant, am cerut reînnoirea aparaturii, așteptăm în continuare înnoirea dotării cu aparatură de înaltă performanță. Pe alocuri am reușit să mai aducem ventilatoare, injectomate, dar mai sunt multe până acolo unde ne-am dori. În momentul acesta, nu pot să zic că există ceva anume care m-ar împiedica ca pe termen scurt să îmi desfășor activitatea în mod normal, evident că pe termen mediu și lung va trebui să facem aceste achiziții pentru a putea continua. Funcționăm cu ce avem din 2005, când ne-am înființat. E vorba și de aparate foarte scumpe, cum este un angiograf, un ecograf, să spunem, dar și aparate mai mici – ventilatoare, injectomate, acestea sunt, să spunem, mai ușor de achiziționat. Așteptăm în continuare, sperăm”, a spus medicul.

El a menționat că valoarea listei de aparatură depusă lă Ministerul Sănătății se ridică la circa un milion de euro.