18 decembrie 1989. Timișorenii sunt ÎMPUȘCAȚI DIN TAB pe treptele Catedralei. Operațiunea „Trandafirul”

După teribila noapte în care s-a tras asupra oamenilor care strigau „Libertate!”, în ziua de 18 decembrie 1989, Timișoara era un oraș sub asediu. Patrule mixte de militari, milițieni și indivizi înarmați, îmbrăcați în scurte din piele erau dispuse peste tot în oraș. În Piața Operei, geamgii înlocuiau vitrinele sparte și gunoierii strângeau cenușa cărților lui Ceaușescu arse în fața librăriei.

La București, dis-de-dimineață, Nicolae Ceaușescu se întâlnește cu generalii Marin Neagoe, șeful Directiei a V-a de Securitate și gardă, Vasile Milea, ministrul Apărării, Tudor Postelnicu, ministrul de Interne, și Iulian Vlad, șeful Direcției Securității Statului și le dă trasează ultime sarcini. La ora 8.30, Ceaușescu pleacă în vizită oficială în Iran, convins că la Timișoara situația este sub control.

Primarul Petru Moț organizează o adunare generală a cadrelor PCR în aula Universității, pentru a condamna actele de vandalism, iar secretarul județean de partid Cornel Pacoste dispune trimiterea studenților în vacanță.

În sfârșit, postul de radio Europa Liberă începe să relateze despre evenimentele de la Timișoara, preluând inclusiv apeluri telefonice din oraș, de la martori oculari. Știrile sunt preluate și de alte posturi de radio și curând, cifra de 60.000 de oameni împușcați îngrozește lumea.

Spre după-amiază, deși se decretase Legea marțială și nu aveau voie să meargă în grupuri pe străzi, timișorenii încep din nou să vină în centrul orașului. Două episoade au marcat puternic ziua de 18 decembrie 1989. Primul s-a petrecut pe treptele Catedralei mitropolitane, unde se adunase un grup de 40 de persoane care scandau.

„După-amiaza, tramvaiul nu mai oprea decât în câteva locuri. Am urcat în tramvai în apropiere de Piața 700, unde erau și soldați pe TAB-uri și băteau în patul puștilor să ne intimideze. Tramvaiul ne-a dus pe lângă Piața Operei. Când am ajuns în stația de lângă Catedrală, era un cordon de militari de-a latul Pieței Operei. Către Catedrală era un grup masiv de tineri care strigau lozinci și cântau. Pe colț, la Parcul Central de lângă Catedrală, era un grup mare de oameni. În piață încă nu era lumea, atunci se aduna. Trecând prin fața soldaților, îmi venea să dau în ei, deși nu sunt un tip violent. Îmi era ciudă pe mine că am sentimentul acesta. La un moment dat, se auzea de pe colțul Parcului Central cum strigau «Noi suntem poporul». Răsuna totul. I-am spus unui camarad să încercăm să trecem pe partea cealaltă, înspre primărie, și după ce am trecut noi, a început să se tragă pe treptele catedralei”, rememorează Ioan Savu, care avea pe atunci 39 de ani și era analist programator la fabrica de detergenți.

Prin fața Catedralei au trecut trei TAB-uri, care au deschis focul asupra manifestanților. Momentul a fost filmat de un timișorean care locuia peste drum.

Ulterior, preoții Catedralei au fost acuzați că au închis porțile lăcașului de cult și demonstranții nu au avut unde să se refugieze din fața gloanțelor.

„Ușile nu au fost închise în prima fază,” povestește Ioan Savu. „Am vorbit după aceea cu un tip care lucra la o unitate militară de la Buzias, apoi m-am interesat și la preoții de la Catedrală. În prima fază, au lăsat oamenii să intre. Unuia i-au curs creierii în Catedrală. Apoi au venit soldații după ei și atunci au închis ușile și i-au lăsat să iasă pe ușile laterale pe cei care au apucat să pătrundă în interior.”

Pe treptele catedralei a murit atunci Sorin Leia și mai mulți timișoreni au fost răniți.

Al doilea episod s-a petrecut la Spitalul Județean din Timișoara. La ordinul Elenei Ceaușescu, după căderea întunericului, 43 de cadavre ale celor împușcați în noaptea de 17/18 decembrie 1989 au fost luate de la morgă și transportate cu o autofrigorifică la București, unde au fost incinerate, iar cenușa aruncată într-un canal.

Operațiunea „Trandafirul” s-a desfășurat sub coordonarea generalului Constantin Nuță, ajutat de Emil Bobu și de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, șeful Miliției Județului Timiș. Inginerul Dan Rotariu i-a pus la dispoziția lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locțiitorul comandantului MJ Timiș, a încărcat cadavrele aflate la morga Spitalului Județean, împreună cu ofițerii de miliție Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurențiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mișea, Eugen Peptan. Au mai participat la operațiunea de incinerare a cadavrelor și la aruncarea cenușii următorii: Grigorie Ciupagea, șeful Secției Cimitire București, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ștefan Nicolae, Cîmpean Grigor și Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliție Dorel Marian Nuțu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenușă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, într-o gură de canal din comuna Popești-Leordeni, scrie Marian Sultănoiu pe revolutions.gandul.info.

Tot pe 18 decembrie 1989, Regele Mihai transmitea prin Radio Europa Liberă un mesaj de îmbărbătare pentru români.

„Sunt cu gândul și cu sufletul alături de voi, sunt ca și voi îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacționează cei de la Putere, atunci când cereți doar drepturile cele mai elementare și totodată, am și aveți mari speranțe fiindcă luați cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeți, fiindcă prin însăși sălbăticia represiunii, înțelegeți și înțelegem cu toții că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestați pașnic, cu lozinci care să le spuie care vă sunt năzuințele. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocați, fiți pașnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!”

Gândul vă propuneo imagine completăa Revoluției din Decembrie 1989. O radiografie a ultimului deceniu al comunismului în România și o reconstituire a ultimelor sale zile. Vă prezintă evenimentele așa cum au fost surprinse pe peliculă, dar mai ales cum au fost văzute șitrăitede cei care ieșit în stradă, care și-au pierdut părinții, copiii sau prietenii în lupta pentru libertate, precum și depersonajele cheiecare au marcat, ulterior, destinul primilor ani de democrație. Citiți perevolutions.ro, ce s-a întâmplat în fiecare zi a Revoluției din Decembrie 1989.