4 din 10 femei iau această decizie măcar o dată în viață. Explicația unei realități ce a adus România în TOP 3 în Europa: „Nu sunt de la țară, nu vreau să mă doară”

Statisticile de specialitate arată că numărul nașterilor prin cezariană crește de la un an la altul. În 2008, numărul româncelor care nășteau prin cezariană era de 23,6%. În prezent, procentajul a ajuns la 36,9%. Dr. Gabriel Lemnete, medic ginecolog, la Maternitatea Polizu, a identificat pentru gândul factorii din cauza cărora România este fruntașa Europei la capitolul nașterilor prin cezariană.

OMS: Doar 15% din nașteri ar trebui să fie prin cezariană

Cercetătorii britanici de la Universitatea City, din Londra, au analizat datele cu privire la numărul de nașteri prin cezariană din 26 de țări din Europa, printre care și România. Rezultatele arătă că în țările nordice numărul cezarianelor este mai mic, spre deosebire de cel înregistrat în țările din sudul și estul Europei.

Potrivit datelor, în Cipru o femeie din două optează cezariana în detrimentul nașterii naturale. Pe locul doi se află Italia – 38%, iar pe locul trei se află România – 36,9%, scrie cotidianul francez Le Figaro, care prezintă rezultatele studiului. Cele mai puține cezariene se înregistrează în Islanda, respectiv 14.8%, țară urmată de Finlanda cu 16,8%de nașteri prin cezariană și Olanda cu 17% de cezariene.

Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății se arată îngrijorați de numărul tot mai mare de nașteri prin cezariană. Aceștia spun că cezariana este deseori asociată cu un risc crescut de complicații, ce pot apărea post-partum atât în cazul mamei, cât și al copilului. OMS recomandă ca rata cezarienelor să nu depășească 15% din numărul total de nașteri ce se înregistrează într-o țară.

„Cezariana ar trebui să se facă numai în cazul în care este o indicație medicală, nu la cerere”

Dr. Gabriel Lemnete este medic ginecolog la Maternitatea Polizu și unul dintre obstetricienii care militează pentru nașterea naturală, în detrimentul cezarianei la cerere. „În România e de bonton să se nască prin cezariană. Vin la doctor și spun: ‚Prietena, vecina și colega au născut prin cezariană, eu de ce să nu o fac? Nu sunt de la țară, nu vreau să mă doară”. Sunt paciente care au idei puține, dar fixe. În aceste cazuri le îndrum către un medic care este mai deschis spre astfel de cerințe”, a declarat dr. Lemnete.

Acesta menționează că cezariana este un act medical, iar nașterea este un act natural. „Cezariana ar trebui să se facă numai în cazul în care este o indicație medicală, nicidecum la cerere”.

Medicul obstetrician a identificat pentru gândul principalii factori care au dus ca România să ocupe locul trei la nivel european în ceea ce privește nașterile prin cezariană.

● Frica de durere este principalul motiv pe care îl invocă o mare parte dintre femeile care nasc prin cezariană. „Ține de un anumit tip de atitudine pe care îl au o parte dintre femei atunci când vine vorba de a-și aduce pe lume propriul copil. Nașterea naturală poate fi și ea fără dureri. De cele mai multe ori femeile asociază travaliul cu o experiență traumatizantă. Nașterea naturală poate fi o experiență deloc dureroasă. Femeii i se administrează analgezice și i se face anestezie”, spune dr. Lemnete.

● Româncele ajung la medicul ginecolog pentru prima dată în cele 9 luni de sarcină abia atunci când trebuie să nască. „Nu contează că e la prima, la a doua sau chiar a treia sarcină. Nimeni nu i-a monitorizat sarcina, pentru că pacienta nu a considerat că e necesar acest lucru. Vine la medic atunci când e în travaliu. Această situație ridică probleme nu doar medicului care asistă, ci și pacientei. În astfel de cazuri, pentru a nu fi acuzați de malpraxis, medicii optează pentru cezariană”.

● Româncele nu au o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos în timpul sarcinii. Sarcina nu este o boală, dar în cele nouă luni femeia trebuie să adopte un regim alimentar adecvat unei femei însărcinate. Asta nu presupune să mănânce pentru doi, așa cum au tendința multe femei care sunt gravide. „Pe lângă dietă, femeile au tendința să muncească până în ultima lună de sarcină, de frică că cineva le va lua locul dacă pleacă mai devreme. Acest lucru poate duce la apariția complicațiilor, iar într-o astfel de situație medicul este nevoit să opteze pentru cezariană”, explică dr. Lemnete.

● Româncele nu își tratează diferitele boli pe care le au înainte de a rămâne însărcinate sau chiar în timpul. Medicul afirmă că o femei ar trebui să își facă o serie de analize și înainte de a rămâne însărcinată, nu doar pe timpul sarcinii.

● Româncele care au născut prima dată prin cezariană o fac și a doua oară tot prin cezariană. „Și în acest caz cezariana este o indicație medicală. Este foarte riscant ca o femeie care a născut prima dată prin cezariană să nască a doua oară natural. Mușchiul abdominal odată tăiat nu se reface niciodată în întregime, indiferent de numărul de ani care trec între cele două nașteri. De asemenea, uterul va fi traumatizat”.

● Femeile din mediul rural își trăiesc travaliul în ambulanță. „Aici nu mai e vina femeii, ci a lipsei de medici. În spitalele județene sunt puțini medici ginecologi. Sunt cazuri de spitalele județene în care există un singur medic, nu pe gardă, ci pe spital, ca să nu mai vorbesc de neonatologi. În astfel de cazuri, pacienta este trimisă cu ambulanța de la Giurgiu, de exemplu, să nască la București. Ajunge aici cu dilatație 4. În astfel de situații nu îmi rămâne, mie ca doctor, decât să optez pentru cezariană. Unei femei care și-a petrecut travaliul pe ambulanță nu mai ai cum să o destresezi. Ea e deja traumatizată”.

După cezariană, procesul de refacere durează mai mult decât după o naștere naturală

Dr. Gabriel Lemnete spune că o mare parte dintre femeile care optează pentru cezariană o fac și în necunoștiință de cauză. „Cezariana este o operație, în care mama trebuie să stea cel puțin 12 ore la terapie intensivă. Astfel, oricât de mult mama și-ar dori să-și țină copilul la piept nu o va putea și asta pentru că nu este aptă din punct de vedere fizic. Va rămâne imobilizată la pat timp de 24 de ore. În cazul nașterii naturale, femeia se va putea ridica din pat chiar și după 2 ore de la naștere”, a menționat medicul. Acesta mai spune că procesul de recuperare și reintegrare în societate a unei femei care a născut prin cezariană durează mai mult decât după o naștere naturală.

În plus, medicul susține că o serie de studiile de specialitate au arătat că rata de mortalitate infantilă este mult mai crescută în rândul copiilor născuți prin cezariană, decât al celor născuți pe cale naturală.

Un alt minus al cezarianei îl reprezintă și faptul că nou-născutul vine complet nepregătit pentru mediul extrauterin. Copiii pot dezvolta sindromul detresei respiratorii (nr. condiție pulmonară caracterizată prin niveluri scăzute de oxigen în sânge) – mai ales dacă vin pe lume înainte de 39 de săptămâni sau pot suferi de hipertensiune pulmonară.

De asemenea, femeile care optează pentru nașterea prin cezariană stau internate mai mult timp în spital spre deosebire de cele care nasc natural, uneori chiar și până la 7 zile.

Raport OMS: Brazilia, campioană la capitolul cezariană

Ultimul raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pe tema nașterii prin cezariană arată că incidența nașterilor prin cezariană este în continuă creștere la nivel mondial. Cercetarea cuprinde date din 65 de țări, printre care și România, țară care se află la mijlocul clasamentului.

Raportul, care cuprinde date din 2008, arată că în anul respectiv în Brazilia s-au înregistrat 960.687 de nașteri prin cezariană, acestea reprezentând 45.9% din numărul total de nașteri înregistrate în 2008. Cercetarea mai indică că din numărul total de cezariene, doar 15.4% dintre femei au optat pentru acest tip de naștere deși puteau aduce copilul pe cale naturală.

Raportul OMS mai menționează și câți bani cheltuie fiecare stat în parte pentru acest tip de naștere. Astfel, în Brazilia s-au alocat peste 226.777. 248 de dolari, ceea ce înseamnă că statul brazilian a alocat 236 de dolari pentru fiecare cezariană.

Iranul și Republica Dominicană se află la egalitate la capitolul indicența nașterilor prin cezariană. În ambele țări 41,9% dintre nașteri nu au fost pe cale naturală. În Iran s-au înregistrat 373.372 de nașteri prin cezariană, dintre care doar 6% au fost la cerere, pentru acestea cheltuindu-se suma de 108.495.217 de dolari.

În Republica Dominicană s-au înregistrat 60.256 de nașteri prin cezariană, din acestea 1% au fost cezariene la cerere. Pentru nașterea prin cezariană în această țară statul a cheltuit 16.125.808 de dolari.

Pe locul trei se află Italia cu un procent de 38,2% de cezariene. Raportul OMS arată că în peninsulă s-au raportat 126.672 de operații de cezariană, dintre care doar 2% au fost cezariene la cerere. Pentru numărul total de nașteri prin cezariană statul italian a alocat 103. 505.894 de dolari.

Locul patru este ocupat de Coreea de Sud. În 2008 s-au înregistrat 102.604 de nașteri prin cezariană, pentru care statul a cheltuit 30.381.162 de dolari. Datele mai arată că în această țară din numărul total de nașteri 37.7% au fost cezarene, dintre care doar 1,6% au fost la cerere.

Pe locul cinci se situează Cuba, cu 24. 308 de cezariene, adică 35,6% din numărul total de nașteri, dintre care 0.4% au fost la cerere.Pentru numărul total cezariene statul cubanez a cheltuit 23.457.645 de dolari.
La polul opus se află Croația, Finlanda, Polonia, Quatar și Islanda. În aceste țări incidența cezarianei este sub 16.4% din numărul total de nașteri, iar în afalră de Polonia – unde s-a întregistrat 0,1% nașteri prin cezariană la cerere, în nicio altă țară nu s-au raportat cezariene la cerere.

În România statul decontează aproape 250 de dolari pe cezariană, în timp ce în Islanda cezariana este decontată cu 18.040 de dolari

România se situază la mijlocul clasamentului realizat de OMS. Statistica arată că la noi în țară s-au înregistrat 18.404 de nașteri prin cezariană, acestea reprezentând 23,6% din numărul total de nașteri. Dintre acestea, doar 0,3% din cezariene au fost la cerere. Pentru acestea statul a cheltuit 4.546.021 de dolari.
Mai multe nașteri prin cezariană s-au înregistrat la vecinii noștri bulgarii. În această țară s-au înregistrat 8.614 de nașteri prin cezariană, adică 26,8% din numărul total de nașteri, pentru care s-au cheltuit 2.296.566 de dolari. Din numărul total de cezariene doar 0,1% au fost la cerere.

Nemții au înregistrat și ei o pondere a cezarienelor mai mare decât la noi în țară. În Germania, raportul OMS arată că s-au născut prin cezariană 85.248 de copii, fapt ce reprezintă 27,8% din numărul total de nașteri raportate în 2008, pentru care statul a alocat 72.307.555 de dolari. Mai mult, din numărul total de nașteri prin cezariană 1,4% au fost la cerere.

În Franța s-au înregistrat 28.576 de nașteri prin cezariană, fapt ce a reprezinta 18.8% din numărul total de nașteri, dintre care doar 0,5% au fost la cerere. Datele arată că statul francez a cheltuit pe cezariene 23. 122.636 de dolari.

În Marea Britanie incidența cezarienei este de 22% din numărul total de nașteri, dintre care 0,8% sunt la cerere. Raportul OMS arată că 52.010 de copiii s-au născut prin cezariană, pentru care statul britanic a cheltuit 38.814.108 de dolari.

Potrivit calculelor gândul Islanda cheltuie cei mai mulți bani pe caz de cezariană. Astfel, în această țară statul alocă 18.040 de dolari pentru un singur copil născut prin cezariană. În România, statul a cheltuit 247 de dolari pe caz, în Bulgaria s-au cheltuit 266 de dolari pe naștere prin cezariană, în Marea Britanie statul alocă 746 de dolari pe caz, în Franța 809 de dolari pe caz, iar în Germania statul alocă 848 de dolari pe caz.

OMS: Doar 15% din nașteri ar trebui să fie prin cezariană

Cercetătorii britanici de la Universitatea City, din Londra, au analizat datele cu privire la numărul de nașteri prin cezariană din 26 de țări din Europa, printre care și România. Rezultatele arătă că în țările nordice numărul cezarianelor este mai mic, spre deosebire de cel înregistrat în țările din sudul și estul Europei.

Potrivit datelor, în Cipru o femeie din două optează cezariana în detrimentul nașterii naturale. Pe locul doi se află Italia – 38%, iar pe locul trei se află România – 36,9%, scrie cotidianul francez Le Figaro, care prezintă rezultatele studiului. Cele mai puține cezariene se înregistrează în Islanda, respectiv 14.8%, țară urmată de Finlanda cu 16,8%de nașteri prin cezariană și Olanda cu 17% de cezariene.

Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății se arată îngrijorați de numărul tot mai mare de nașteri prin cezariană. Aceștia spun că cezariana este deseori asociată cu un risc crescut de complicații, ce pot apărea post-partum atât în cazul mamei, cât și al copilului. OMS recomandă ca rata cezarienelor să nu depășească 15% din numărul total de nașteri ce se înregistrează într-o țară.