Persoanele care execută sau au executat în condiții necorespunzătoare pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și care nu au beneficiat de prevederile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate pot beneficia de compensații financiare acordate ca măsură compensatorie, prevede proiectul obținut de Mediafax.
În document se mai precizează că orice deținut sau fost deținut care consideră că execută sau a executat o pedeapsă privativă de libertate în condiții necorespunzătoare poate depune o cerere de acordare de compensații financiare la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).
„În vederea acordării de compensații financiare persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate în condiții necorespunzătoare, se constituie o comisie specială în acest sens, la nivelul ANP. (…) Componența, modul de organizare și funcționare a Comisiei se stabilesc prin decizie a directorului general al ANP”, se mai arată în document.
Proiectul arată că aceste compensații pot fi acordate pentru cei care au executat pedepse începând cu 24 iulie 2012. Totodată, cei care consideră că au executat pedepse în condiții necorespunzătoare înainte de această dată, sunt avuți în vedere doar dacă au avut solicitări la CEDO în acest sens.
În cazul acordării de compensații, proiectul prevede o variantă ca pentru fiecare zi-câștig neacordată, deținutul să primească 5 lei.
„(1) La calcularea compensației financiare se va proceda înmulțind zilele-câștig ce li s-ar fi cuvenit cu o sumă de 5 lei pentru fiecare zi-câștig neacordată. (varianta 1)
SAU
(1) La calcularea compensației financiare se va proceda înmulțind zilele-câștig ce li s-ar fi cuvenit cu o sumă de… lei pentru fiecare zi-câștig neacordată. (varianta 2)
În termen 45 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, directorul general al ANP decide componența și funcționarea unei comisii pentru acordarea compensațiilor financiare.
Comisia are următoarele atribuții:
– primește cererile persoanelor care solicită compensații financiare și le înregistrează, formând un dosar pentru fiecare solicitare în parte;
– verifică dacă persoana care a făcut cererea este îndreptățită să primească compensații financiare, analizând condițiile de detenție și perioada în care persoana a executat pedeapsa privativă de libertate, solicitând în acest sens, informații și documente locurilor de deținere în care persoana a executat pedeapsa privativă de libertate;
– poartă corespondență cu persoana îndreptățită pentru solicitarea de informații suplimentare;
– calculează suma ce îi revine fiecărei persoane îndreptățite să beneficieze de compensație financiară și perioada pentru care i se cuvine;
– consemnează rezultatele constatării într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei și emite o decizie privind acordarea compensației financiare.
Despăgubirile urmează a fi achitate de către Admnistrația Națională a Penitenciarelor și/sau de Ministerul de Interne. O altă variantă prevede ca toate compensațiile financiare să fie acordate de Ministerul Finanțelor Publice.
Sorin Dumitrașcu, liderul Federației Sindicatelor din Penitenciare, atenționează că proiectul Ministerului Justiției privind compensațiile financiare pentru deținuții care nu au beneficiat de recurs compensatoriu ar putea avea un impact bugetar de 70 milioane de lei pentru 90.000 de deținuți, însă suma ar putea crește.
„La o estimare, discutăm despre peste 90.000 de beneficiari, adică deținuții care au fost în detenție în perioada iulie 2012-octombrie 2017. Tot la o evaluare, discutăm despre un impact financiar de aproape 70 de milioane de lei noi, din bugetul de stat. Sumele se reduc considerabil față de varianta inițială, lansată de ministrul Tudorel Toader, care presupunea compensații ce variau între 5 și 8 euro pentru fiecare zi. În acele condiții, am fi discutat de aproape jumătate de miliard de euro în ceea ce privește cheltuielile”, a declarat pentru Mediafax, Sorin Dumitrașcu.
Potrivit lui Dumitrașcu, suma de 5 lei acordată fiecărui deținut pentru fiecare zi-câștigată ar putea să crească: „Este de văzut dacă rămâne la această sumă, pentru că suma e mică și nu este echivalentă cu despăgubirile pe care le acordă CEDO. (…) Eu cred că nu se va rămâne pe 5 lei. Nici un leu, nici 50 de bani nu s-ar justifica. (…) Aruncăm niște bani și mi se pare că este o lipsă de respect fantastică pentru victime orice beneficiu de acest fel oferit deținutului”.
Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie și, potrivit acesteia, deținuții care au stat în condiții improprii beneficiază de 6 zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberați 529 de deținuți.
Ministrul Tudorel Toader a declarat, în mai multe rânduri, că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat de „guvernarea anterioară” și că studiul de impact se realizează în cadrul procedurii de legiferare, nu în faza de aplicare a legii. Toader mai spune că proiectul a ajuns la Senat înainte să fie ministru.
Foto: Hepta