51 de percheziții în Capitală, într-un dosar de trafic de droguri ce vizează membri ai clanului Ștoacă

Începând cu anii 2000, anchetatorii au tot încercat destructurarea unei grupării ce acționa, mai ales în domeniul traficului ilicit de DROGURI DE MARE RISC, în sectoarele 4 și 5 ale municipiului București, fiind vorba de o grupare de tip mafiot, bazată pe relații de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de ClanulȘTOACĂ.

„Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor rețelei în a se implica în distribuirea pe piața neagră a drogurilor de risc, în special a heroineiși cocainei, s-a dovedit în realitate o activare a unei NOI GENERAȚII, crescută și instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracțională a grupării, aceștia profitând de faptul că niciodată nu s-a reușit destructurarea completă a grupului, o parte din liderii rămânând în libertate. În permanență persoanele care au preluat coordonare grupării au respectat ACEEAȘI IDEOLOGIE legată de posibilitatea de a-și asigura un standard de viață prin obținerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (COCAINĂ, HEROINĂ), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituției, aservirea tinerilor proveniți din familii destrămate și care să acționeze, la cerere, recurgând la fapte de violență, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mișcare”, potrivit DIICOT.

Pe măsură ce cei doi lideri ai grupului infracțional înaintau în vârstă, ei AU PREDAT COORDONAREAgrupării fiilor și nepoților acestora, care au început să se implice. Astfel, spun procurorii DIICOT, după tiparul adevăratelor grupări mafiote cunoscute la nivel internațional, liderii „grupării Ștoacă” și-au crescut, educat și instruit copii sau rudele, conform unor reguli stricte ce au vizat JURĂMÂNTUL TĂCERII, al sacrificiului pentru lider, al condiționării acțiunilor infracționale de voința și știința persoanei care ocupă poziția de lider sau de persoană de încredere a acestuia.

Astfel, există suspiciunea că începând cu anul 2017, s-a produs o „reorganizare” și o nouă ierarhizare în interiorul clanului de tip familial. De asemenea, noii lideri au continuat „politica” de relaționare cu alte clanuri active în lumea interlopă bucureșteană și nu numai, încercând să intervină atunci când membrii clanurilor rivale interacționau sau să dezvolte, punctual afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc și al traficului de persoane.

Noii lideri au respectat DELIMITAREA TERITORIALĂ impusă de către predecesorii lor, astfel încât activitățile infracționale ale clanului Ștoacă să nu interfereze cu cele ale altor clanuri. Astfel, la nivelul Capitalei, membrii grupării Ștoacă au rămas activi, ca și predecesorii lor, în SECTORUL 4 și SECTORUL 5, unde, pe piața drogurilor de mare risc, au deținut MONOPOL.

„Membrii implicați în traficul ilicit de droguri au ales să obțină venituri din vânzarea cocainei și a heroinei preparate – în cantități mici – către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureștene, agreând ideea de FIDELIZARE pe de o parte pentru protecția tranzacțiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanțele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorități. De asemenea, tot pentru a-și fideliza clienții, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la prețurile practicate pe piața de profil bucureșteană, respectiv 100 euro/gram cocaină și 30-40 lei/bilă heroină. Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziționat între consumatorul final și furnizorul cocainei sau heroinei, nu același lucru se poate susține și cu privire la activitatea pe linia de TRAFIC DE PERSOANEși PROXENETISM.Aceaste infracțiuni și caracter transfrontalier, urmare câștigurilor substanțiale pe care membrii grupării le-au putut obține de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex feminin, obligate/îndrumate să practice prostituția în cluburi sau alte spații special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoția, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și Belgia”, potrivit sursei citate.

Membrii grupării și-au recrutat victimele pe care le obligau să se prostitueze, prin METODA LOVER BOY, dar foloseau și violența.

„Pentru a face față „cerințelor pe piața externă” și a căpăta experiență, membrii clanului au recurs la exploatarea persoanelor de sex feminin majore și minore în țară, mai exact în orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu și Constanța, folosind pentru recrutarea clienților site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal. În ceea ce privește implicarea membrilor grupării în activitățile de determinare sau înlesnire a practicării prostituției, s-a reținut ca mod de operare predilecția acestora spre a-și folosi renumele și influența în relația cu martorele care, fie practicau deja prostituția, fie decideau să înceapă să își câștige existența în acest mod. Un aspect ce s-a evidențiat în modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce inițial au fost ajutate într-o formă sau alta să practice prostituția, în activități specifice proxenetismului, în timp acestea devenind active în cadrul grupului în zona recrutării fetelor și mai apoi a înlesnirii practicării prostituției”, arată DIICOT.

Un alt sector în care au activat membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituției, a fost SALOANELE DE MASAJ, mai ales că în astfel de locații se pot desfășura ușor activități de proxenetism sub paravanul așa numitelor „masaje erotice„. Gruparea a preluat activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate „întreținerea corporală”, inițial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

De cele mai multe ori, liderii grupului au beneficiat de sprijinul, chiar și informațional, al unor rețele bine puse la punct ce acționează pe teritoriul statelor străine.

Astfel, în intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracționale. 35 de suspecți sunt cercetați în această cauză.