Magistrații instanței supreme l-au condamnat, luni, pe Constantin Nicolescu, fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, la 7 ani și 8 luni de închisoare cu executare, într-un dosar în care era acuzat de fapte de corupție, decizia fiind definitivă.
Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la 7 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
În primă instanță, acesta a fost condamnat de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare.
În acest dosar, Constantin Nicolescu, președintele Consiliului Județean Argeș la data faptelor, a fost trimis în judecată în februarie 2013, pentru fraudarea de fonduri europene destinate reconstrucției a două poduri despre care CJ a atestat nereal că fuseseră afectate de inundațiile din primăvara și vara anului 2005.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Pitești l-au acuzat pe Constantin Nicolescu de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, abuz în serviciu contra intereselor publice, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals intelectual.
Potrivit DNA, în cursul lunii martie 2009, Consiliul Județean Argeș, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziție publică prin licitație deschisă ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundații, amplasate pe drumuri județene, în localitățile Căteasca, respectiv Ciomăgești.
Banii proveneau din accesarea unui proiect finanțat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie – mai și iulie – august 2005. Pentru a accesa banii europeni, funcționari din cadrul CJ Argeș au atestat în cererea de finanțare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundații, deși unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, așadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv, au precizat procurorii la acel moment.