Opt din zece români sunt de părere că pot lupta împotriva economiei gri cu ajutorul plăților electronice, potrivit unui studiu Mastercard, realizat de Ipsos, pe tema conștientizării existenței economiei subterane și a atitudinii față de aceasta și numit „Percepția asupra economiei gri în România”.
Studiul arată, totodată, că patru din cinci respondenți își doresc să plătească mai des cu cardul, ca soluție de a combate economia subterană, în timp ce jumătate dintre aceștia cred că ar trebui introdusă obligația de a deține un terminal POS pentru comercianți. Mai mult, opt din zece români sunt de părere că economia subterană poate fi combătută și prin solicitarea chitanței, se arată într-un comunicat al Mastercard.
„Marea majoritate a românilor sunt conștienți de impactul negativ pe care îl are economia gri asupra finanțelor publice și, automat, asupra nivelului de trai. Ei își doresc să ajute autoritățile publice să lupte împotriva economiei subterane și consideră că plățile electronice sunt un mod prin care pot limita efectele economiei nefiscalizate. Astfel, ei vor să plătească mai des cu cardul. Și, ca să poată face acest lucru, ei își doresc mai multă transparență atât din partea autorităților, cât și din partea comercianților”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România.
În România, economia gri este asociată, în principal, cu angajarea fără contract de muncă și cu nedeclararea tuturor tranzacțiilor sau a unei părți din ele pentru a evita plata taxelor, dar și cu nedeclararea veniturilor, cu contrabanda și cu evaziunea fiscală, mai arată studiul.
Un procent de 66% dintre românii care au participat la studiu sunt conștienți de existența economiei ascunse, iar gradul de conștientizare asupra acestei probleme crește odată cu vârsta: unul din trei tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani a auzit despre economia gri, în timp ce nouă din zece români cu vârste între 55 și 64 de ani știu despre ea.
Majoritatea românilor (84%) cred că statul nu le poate furniza serviciile publice de calitate pe care le merită din cauza economiei nefiscalizate, iar nouă din zece respondenți sunt de părere că economia subterană reprezintă un obstacol pentru creșterea economică a țării.
Potrivit unui procent de 92% dintre români, cele care trebuie să conducă eforturile de a combate economia ascunsă sunt autoritățile publice. În plus, opt din zece români sunt gata să sprijine acțiunile autorităților în lupta economiei subterane. Pe de altă parte, 42% dintre cetățeni cred că oamenii obișnuiți nu au nicio influență la nivelul economiei gri, în timp ce 40% cred contrariul.
Chiar dacă 89% dintre români știu că este ilegal să nu își plătescă taxele sau să nu își declare veniturile, unul din doi participanți la studiu crede că evitarea plătirii taxelor este justificată, pentru că acestea sunt prea mari.
Șapte din zece români sunt de părere că majoritatea banilor obținuți din taxe sunt folosiți într-un mod nejustificat și că banii economisiți prin combaterea economiei gri ar trebui să fie cheltuiți pe serviciile publice, precum educația, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră.
Aproape toți românii (95%) sunt conștienți că, din punct de vedere legal, trebuie să primească chitanță, iar nouă din zece respondenți cred că trebuie să ceară dovada plății la finalul tranzacției. Studiul mai arată că 82% dintre respondenți sunt de părere că ar trebui să anunțe autoritățile de fiecare dată când nu primesc dovada plății.
Pentru șapte din zece români, contează dacă comercianții printează sau nu chitanța. Însă, dacă se gândesc la cele mai recente zece cumpărături pe care le-au făcut, doar 11% dintre respondenți au luat chitanța printată de comercianți.
„Românii știu care sunt formele pe care le ia economia gri și ar susține și mai mult lupta împotriva ei dacă nu s-ar lovi de un obstacol major: folosirea banilor obținuți din taxe într-un mod nejustificat. Ce își doresc românii cu adevărat este să reducă economia gri, iar banii economisiți din combaterea ei să fie folosiți pentru ceea ce contează cu adevărat pentru ei: educația, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră. În aceeași măsură în care banii publici vor fi folosiți pentru binele comun, într-un mod transparent, și românii vor susține autoritățile în lupta împotriva economiei subterane”, a adăugat Cosmin Vladimirescu.
Studiul s-a desfășurat în România și în alte nouă țări din Europa de Est (Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia). Studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe o grupă de vârstă reprezentativă cuprinsă între 15 și 64 de ani, pe un eșantion de 806 de respondenți. Cercetarea avut loc în luna februarie a acestui an. Studiul, comandat de Mastercard, a fost coordonat de Ipsos.