A crescut consumul de alcool în mediul rural. Ce spun specialiștii în studii de piață și sociologii

Un studiu al unei companii de sondare a opiniei publice și cercetare de piață arată că, anul trecut, consumul de alcool în mediul rural a crescut cu nu mai puțin de 8,6% față de 2018 și a ocupat locul III în topul bunurilor de larg consum (FMCG) comercializate la sate prin comerțul modern (20% din totalul vânzărilor), după băuturile non-alcoolice (21%), respectiv alimentele (45%).

Și asta în condițiile în care același retail (excluzând discounterii) a vândut în mediul urban cu doar 6,6% mai multe băuturi alcoolice în 2019 față de 2018.

„Mediul rural a fost mult mai dinamic în 2019 față de 2018. Creșterile în cazul băuturilor non-alcoolice sunt de 14,4% și de 16,7% pe produsele non-alimentare, iar băuturile alcoolice au crescut în mediul rural cu 8,6%, pe când în mediul urban cu doar 6,6%. Mediul rural, aceste 14,1 miliarde de lei, reprezintă 23% din vânzările întregii piețe a bunurilor de larg consum. Avem mediul rural mult mai dinamic și creșterile sunt interesante în mediul rural, în comparație cu mediul urban”, a declarat Grigore Cristian Samoilă, client service executive, Nielsen, cu ocazia Viticon, eveniment organizat de Agricover luni, 24 februarie 2020.

Potrivit precizărilor sale, în topul performanțelor macro-categoriilor FMCG în România se situează segmentul băuturilor alcoolice care a avut o contribuție valorică de 14,5% și o creștere nominală de 7,9 procente în 2019. În sine, potrivit datelor Nielsen Retail Audit, piața bunurilor de larg consum a crescut anul trecut cu peste opt puncte procentuale.

„Pe locul I ca și contribuitor la creșterea valorică a pieței FMCG sunt băuturile alcoolice. Acest lucru în mod clar este explicat și de cota din această piață, acel 14,5%, dar și din dinamica acestei piețe, creștere valorică de 7,9%. La o cotă de piață de circa 15%, cota valorică de aproape 8% aduce o contribuție foarte mare pieței bunurilor de larg consum”, a afirmat Samoilă. „La această piață a bunurilor de larg consum (n.r. – FMCG) vedem că majorarea vine din toate segmentele care o compun. Bunurile de larg consum sunt împărțite în produse alimentare, băuturi alcoolice, băuturi non-alcoolice și produse non-alimentare. Această piață reprezintă 60,3 de miliarde de lei și a fost în creștere cu 8,5 la sută față de anul trecut. Industria alimentară, produsele alimentare practic, reprezintă 51 la sută din piața bunurilor de larg consum (n.r. – 30,6 miliarde lei sau 7,6% creștere). Un element interesant – băuturile alcoolice reprezintă 14,5% (8,8 miliarde lei sau 7,9% creștere). Dinamica cea mai intensă însă o vedem la băuturile non-alcoolice (9,4 miliarde lei sau 12,4% creștere)”.

Cei de la Nielsen au mai constatat că hipermarketurile stagnează în piața băuturilor alcoolice, în timp ce la minimarketurile și discounterii au dinamica cea mai intensă.

Potrivit datelor vehiculate de compania de sondare a opiniei publice și cercetare de piață citată, berea ocupă cea mai mare cotă de piață din acest canal.

„În mod specific pe băuturile alcoolice, comerțul tradițional reprezintă 57% din piață (n.r. – 4,9 miliarde lei sau 6,6% creștere la nivel de țară). Acest lucru se explică prin cota mare de piață pe care o are berea în acest canal. Berea este comercializată aproape 60% în comerțul tradițional. Tot volumul de bere, o bună parte din valoarea cumulată în piața berii, se reflectă în acești 57% și berea contribuie foarte mult pentru această cotă de piață a comerțului tradițional în rândul băuturilor alcoolice. Întreaga piață a băuturilor alcoolice are o valoare de 8,8 miliarde lei, în creștere cu 7,9 la sută față de 2018. Magazinele de tip minimarket au dinamica cea mai intensă, 26,8% (n.r. – sau 0,8 miliarde lei), discounterii 14,6% (n.r. – sau 0,7 miliarde lei), iar benzinăriile 9,2% la sută (n.r. – sau 0,1 miliarde lei). Acestea sunt canalele care au evoluat cel mai intens în 2019 față de 2018”, a mai adăugat angajatul Nielsen.

Consum de alcool… fiscalizat

Dinamica comerțului tradițional reprezentată de canalul de proximitate (minimarketuri și discounteri) este sesizată și de sociologi, în contextul creșterii consumului de alcool la sate.

În plus, mișcările de pe piața de retail concretizate prin deschiderea de minimarketuri și magazine tip discount în mediul rural ar fi atras clientela din zona nefiscalizată a producției și valorificării băuturilor alcoolice.

„Din câte cunosc, în mediul rural, în general, consumul de alcool înseamnă mai ales surse nefiscale. Adică fie (n.r. – alcool) făcut de om în casă, fie cumpărat de la vecin. Marile companii nu au studii pe acest segment. Ele măsoară ce se vinde prin magazine. Mă gândesc că o explicație ar putea fi aceasta, și anume să se fi mutat, de fapt, din consumul acesta nefiscalizat, în cel reglementat”, a declarat pentru Gândul.ro, sociologul Mircea Kivu.

El a adăugat că ajutoarele sociale, atâtea cât mai sunt, nu merg în consumul de alcool, ci în asigurarea nevoilor primare cu alimente.

„În general, consumul de alcool apare după ce oamenii și-au asigurat nevoile primare de alimente”, a mai precizat sociologul. „Mi se pare că s-au extins și rețelele acestea de retail în mediul rural. Măsurătorile companiilor favorizează oarecum consumul prin rețelele mari. Ei nu prea măsoară micul magazin din colț. În măsura în care au apărut magazine minimarket ale lanțurilor mari de retail în zonele rurale, s-ar putea ca asta să fie o explicație”.

Conform Nielsen, anul trecut, comerțul tradițional, pentru piața FMCG, reprezintă 39% din total, adică 23,5 miliarde lei sau 5,4% creștere față de 2018. Acesta nu a fost însă atât de dinamic în 2019, față de 2018, pe cât a fost canalul reprezentat de magazinele de tip minimarket (6 miliarde lei valoare sau 23% creștere), mai afirmă specialiștii companiei.

„Acestea sunt magazine cu suprafață mai mică, sub 400 mp, aparținând retailerilor internaționali. Aici vorbim de Shop&Go, Profi City și Profi Loco. Pe locul II ca dinamică găsim magazinele de tip discount (6,9 miliarde lei sau 16,7% creștere), iar pe locul III găsim benzinăriile și micile magazine de presă (0,9 miliarde lei sau 14,6% creștere). Acestea au fost canalele care au crescut cel mai des, iar canalul comerțului tradițional reprezintă 39% din aceste 60,3 miliarde lei”, a conchis Grigore Cristian Samoilă.

Conform Reveal Marketing Research, la consum, România ocupă locul 5 în topul ţărilor cu un model de consum excesiv (cel puţin 60 de grame de alcool pur la bărbaţi/40 grame la femei, cel puţin odată la 30 de zile), după locuitorii ţărilor nordice. Din păcate, peste 25% din alcoolul consumat în ţara noastră este nefiscalizat, produs în gospodării, în afara unui regim de control.

Sursă foto: Pixabay/imagine cu caracter ilustrativ