A ÎNCEPUT ȘCOALA. Ce modificări aduce noul an școlar în România și în Europa

Elevii români încep luni, 16 septembrie, un nou an școlar care aduce noi testări obligatorii pentru cei din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, admitere la liceu bazată pe o pondere de 75% a mediei obținute la Evaluarea Națională, precum și materii opționale noi. Și în alte țări ale Europei anul școlar a început cu unele schimbări. Fie că e vorba de discipline noi sau de schimbarea orarului elevilor, controversele au fost puternice.

Gândul vă prezintă principalele modificări, calendarul anului școlar și cel al examenelor din sistemul de educație din România, dar și din învățământul din țări precum Franța, Marea Britanie și Ungaria.

În România, aproximativ 3,2 milioane de elevi încep de luni un nou an școlar care aduce unele modificări anunțate deja de Ministerul Educației. După cum a spus ministrul Educației schimbările privesc mai mult examenele pe care elevii le vor susține în anul școlar 2013/2014, dar și materiile opționale pe care le vor urma la școală. O altă schimbare privește modul în care vor fi plătite abonamentele pentru elevii navetiști.

STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2013-2014. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri și 176 de zile lucrătoare, distribuite în două semestre egale ca timp. Elevii merg la cursuri luni, 16 septembrie 2013.

În anul școlar 2013-2014, elevii vor avea la fel ca și până acum trei vacanțe, de iarnă, intersemestrială și primăvară. În plus, elevii vor avea toate trei zile pascale libere, inclusiv 22 aprilie 2014.

VEZI AICI STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2013-2014 ȘI ZILELE LIBERE

CICLUL PRIMAR. Spre deosebire de ultimii doi ani, când numai un grup pilot susținea evaluările pilot la clasele a II-a și a IV-a, anul acesta toți elevii de la ciclul primar vor susține acest tip de examen.

Evaluările sunt prevăzute în legea educației și vor fi după model internațional, cu teste la scris/citit și matematică. Ministerul Educației urmează să publice până la sfârșitul anului metodologia după care se vor organiza aceste evaluări. Specialiștii consultați de gândul au spus că elevii nu vor primi note la aceste teste, ci tot calificative, care vor fi trecute în protofoliul elevului și vor fi folosite de către profesori pentru îndreptarea eventualelor deficiențe.

Tot la ciclul primar, elevii vor putea alege dintre trei disciplinele opționale noi : „Educatie pentru societate”, „Filosofie pentru copii” si „Educatie financiara”.

„Educație pentru societate” va fi studiată la clasa pregătitoare, clasa I si clasa a II-a, „Filosofie pentru copii”, la clasa a III-a si/sau a IV-a, iar „Educație financiară”, la clasele a III-a si/sau a IV-a.

Ministerul Educației a precizat că disciplina „Educație pentru societate” poate fi studiată succesiv, într-un singur an școlar sau pe parcursul a doi – trei ani.

La disciplina „Filosofie pentru copii”, elevii vor învăța etapele pe care le implică rezolvarea unei probleme date, cum sa sustina un punct de vedere, dar și cum să respecte punctele de vedere ale celuilalt.

Elevii care optează pentru „Educație financiară”, vor învăța după o disciplină elaborată în colaborare cu serviciul de educație al Băncii Naționale Române, care a pilotat cursurile în mai multe unități școlare, încă din anul 2010-2011. Disciplina economică a fost introdusă pentru a răspunde unei inițiative a Comisiei Europene în toate statele membre ale UE și își propune educarea consumatorului și dezvoltatea receptivității elevilor pentru domeniul financiar.

GIMNAZIU. La clasele V-VIII cea mai importantă schimbare este introducerea evalurării de la finalul clasei a VI-a. Acum, evaluarea constă în teste transdisciplinare din limbă și comunicare, respectiv matematică și științe. Rolul acestor teste este să vadă gradul de pregătire al elevilor astfel încât eventualele deficiențe să fie corectate până la sfârșitul ciclului gimanzial, când vor susține evaluările naționale.

Anul acesta Evaluarea Națională se dă în aceleași condiții și după aceeași metodologie, dar media obținută va conta în proporție de 75% în calculul mediei de admitere la liceu.

Ministerul Educației a datele oficiale la care se vor ține examenele pentru elevii de clasa a VIII-a. Astfel, cursurile se vor încheia pe 13 iunie, iar prima probă de examen va avea loc pe 23 iunie.

ADMITERE LICEU 2014. Ministerul Educației a publicat ordinul prin care arată cum se va desfășura examenul de ADMITERE 2014. Ordinul de ministru vine la o săptămână după ce Remus Pricopie a anunțat că schimbă regulile admiterii la liceu începând cu anul școlar 2013-2014, în sensul că media obținută la Evaluarea Națională va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, și nu 50% cât a fost până anul acesta.

VEZI AICI CALENDARUL EVALUARE NAȚIONALĂ ȘI ADMITERE LICEU

BACALAUREAT 2014. Începând cu anul școlar 2013-2014 vor fi introduse, în premieră, simularea bacalaureatului la clasa a XI-a, informarea corectă a părinților despre ceea ce se întâmplă la clasă, verificarea activității în școlile cu rezultate controversate și întărirea dialogului cu actorii din sistem, potrivit Ministerului Educației. Pentru clasa a XII-a pregătirea pentru examenul de maturitate va începe din 16 septembrie și se va verifica dacă există în fiecare liceu program de ore suplimentare, meditații la școală, așa cum au anunțat oficialii de la Educație.

Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educației, elevii din clasa a XII-a vor încheia cursurile pe 30 mai. Primele probe de competențe se vor da începând cu 10 iunie. Prima probă scrisă are loc pe 30 iunie 2014.

VEZI AICI CALENDARUL BACALAUREAT 2014

Mai multe inspecții la clasă și reguli noi în școlile din Capitală

Remus Pricopie, ministrul Educației, a declarat că în noul an școlar accentul va fi pus pe inspecția la clasă și pe evaluările constante ale elevilor, fără a pune presiune pe elevi.

„Este vorba de sistemul de evaluare periodică, evaluarea la clasa a II-a, la clasa a IV-a și la clasa a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educației, este o idee pe care instituțiile specializate în științele educației din țară și din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educație, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem”, a justificat Remus Pricopie introducerea evaluărirlor perioadice.

O altă măsură anunțată de Ministerul Educației este schimbarea modului în care se decontează abonamentelor în cazul elevilor care fac naveta. Astfel, abonamentele de transport ale elevilor vor fi începând de anul școlar viitor limitate la un prag maxim de 26 de lei/abonament/lună pentru distanța de 3 km și a unuia de 120 lei/abonament/lună pentru distanța de 50 kilometri.
Această măsură a fost deja contestată de Consiliul Național al Elevilor care consideră că transport este dezavantajoasă pentru o parte dintre elevii navetiști, cărora li se va deconta doar o treime din costul total al abonamentului.

De asemenea, Ministerul Educației nu a dat încă publicității situația școlilor fără aviz sanitar, care totuși își deschid porțile în prima zi de școală . Din datele de la Inspectorul General Școlar București rezultă că 45 de unități de învățământ nu au obținut avizul sanitar de funcționare înainte de deschiderea noului an școlar, iar dintre acestea 22 dintre ele ar urma să îl obțină.

Tot la București, fiecare școală va avea un regulament de ordine interioară, prin care se prevăd percheziții corporale și ghiozdane verificate. Inspectorii de la București spun că regulile au fost stabilite în colaborare cu Ministerul de Interne, iar perchezițiile vor fi efectuate în limita legii.

„Conducerea școlii este autorizată în orice moment să le solicite elevilor să-și golească gențile și hainele, iar atunci când există suspiciuni întemeiate, poate recurge la percheziție”, se arată în regulamentul stabilit de Inspectoratul Școlar General din București.

Daniel Funeriu: „Nu s-a introdus încă portofoliul educațional”

Referitor la toate aceste schimbări privind noul an școlar, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, spune că introducerea evaluărilor naționale la clasele mici este o măsură foarte bunp, iar schimbarea ponderii de mediei de la evaluarea națională în media de admitere la liceu este o „cârpeală binevenită”.

„Evaluarea la clasa a doua este foarte importanta pentru a identifica eventualele vulnerabilități ale elevilor și a le putea corecta în clasa a treia și a patra, când ei învață cu același învățător”, a mai spus Funeriu.

Însă, Funeriu consideră că sunt unele întârzieri și blocaje. „Nu s-a introdus învățarea transdisciplinară sau, cel puțin, elemente ale acesteia. Nu s-a introdus portofoliul educațional”, a declarat pentru gândul Daniel Funeriu.

Acesta adaugă că o problemă în învățământul preuniversitar este numărul de elevi de la clasă. „S-a renunțat la garantarea prin lege a numărului maxim de copii la clasă de 25 la primar și 30 la gimnazial și liceal. S-a introdus posibilitatea derogărilor ceea ce duce la clase enorme uneori”, a mai spus fostul ministru.

Fostul ministru spune că aproximativ 10% dintre copii nu vor avea școli autorizate sanitar „ Acest număr nu a fost făcut public de către minister”, a mai spus Funeriu.

Ce schimbări au loc în sistemele de educație din Europa

Dacă în România anul școlar începe cu testări și materii noi, în Franța schimbarea majoră este legată de orar, în timp ce în Ungaria a fost introdus, prin noua lege a educației, învățământul obligatoriu de la trei ani. De departe cea mai interesantă schimbare în educație, în acest an, are loc în Marea Britanie, unde elevii din prima clasă de învățământ obligatoriu și ale căror vârste sunt de numai cinci ani vor învăța programare pe calculator, dar și cum să se protejeze pe internet.

Reformă controversată în Franța

În Franța, în 3 septembrie, 12 milioane de elevi au început școala. 80% dintre aceștia învață în școlile publice. La fel ca în sistemul românesc, educația este obligatorie între 6 și 16 ani. Elevii francezi din clasele primare susțin de mulți ani testări naționale. Primele se susțin în clasa a II-a și se fac pe eșantioane. În clasa a VI-a, primul an al învățământului secundar, toți elevii sunt testați obligatoriu

Noul an școlar 2013-2014 este primul în cursul căruia va fi aplicată în ciclul primar o reformă – a ritmurilor școlare – care a stârnit multe controverse în rândul profesorilor, dar și al părinților.

Din acest an, 17 la sută din comunele din Hexagon care școlarizează circa 22 la sută din elevii școlilor publice aplică reforma ritmurilor școlare. În restul școlilor, reforma se va aplica de anul viitor.

Prin această reformă, autoritățile franceze au vrut să ușureze orarul elevilor din ciclul primar. Concret, elevii din ciclul primar au 4,5 zile de școală în loc de patru, cât aveau înainte – luni, marți, joi și vineri. Numărul de ore rămâne neschimbat – 24 pe săptămână.

Ca urmare a reformei, elevii merg la școală și miercurea, zi pe care o aveau liberă anterior, însă vor avea doar trei ore de studiu. Potrivit noului program de studiu, în loc să termine orele la 16.30 după-amiaza – elevii au în acest interval pe care îl încep la 8.30 o pauză de masă de două ore – ei vor termina la 15 sau 15.30, în funcție de localitate. Niciun elev nu va putea, însă, să părăsească școala înainte de ora 16.30. În acest timp de o oră sau o oră și jumătate rămas liber copii vor putea efectua diverse activități, care diferă de la un oraș la altul. Ei pot face teatru, circ, prevenție rutieră, ecologie sau diverse alte activități.

Probleme apar, însă, din faptul că aceste programe sunt finanțate din municipalități, a căror bogăție diferă de la o zonă la alta. La Paris, Dijon sau Bourges activitățile extrașcolare sunt gratuite. La Paris, primarul socialist Bertrand Delanoë a deblocat 50 de milioane de euro pentru a le oferi 7700 de activități diferite celor 140 de mii de elevi din ciclul primar. În unele zone din Franța, însă, părinții scot bani din buzunar pentru a plăti activitățile extrașcolare ale elevilor. Acest lucru a stârnit proteste puternice.

În baza aceleiași reforme, în școli va fi afișat până la finalul lunii septembrie un cod de conduită care specifică că „fiecare are libertate de exprimare, dar nimeni nu poate să facă deranj sau să lipsească de la ore „, după cum afirma ministrul Educației Vincent Peillon la începutul anului școlar citat de France24.

Din acest an școlar, în Franța au fost create și 8200 de noi posturi de profesor în sistemul public și privat – parțial finanțat de stat-, dintre care 3.350 în sistemul pre-școlar sau primar. Numărul acestora este, însă, insuficient pentru că numărul de elevi este în creștere cu 60 de mii față anul trecut. Pentru a-i motiva, Guvernul francez a decis să le acorde o primă anuală de 400 de euro.

Învățământ obligatoriu de la 3 ani în Ungaria

În Ungaria, 1.364.400 de elevi au început școala pe 2 septembrie. Dintre aceștia, 773.800 de elevi sunt în ciclul primar, 244.200 în cel gimnazial, 216.200 sunt elevi de liceu, iar alți 130.200 urmează cursurile unor școli profesionale, potrivit datelor de la Ministerul Educației, citate de presa ungară.

Aproape 90% dintre elevii maghiari urmează cursurile instituțiilor de învățământ de stat. Organizarea sistemului preuniversitar este similară celei din România: școală primară, gimnaziu, liceu sau școală profesională.

Legea Educației din Ungaria a fost modificată de curând, printre cele mai importante modificări aduse numărându-se învățământul obligatoriu de la 3 ani – copiii trebuie să meargă la grădiniță cel puțin 4 ore pe zi – până la 16 ani, în loc de 18; înscrierea obligatorie în ciclul primar dacă copilul a împlinit 6 ani până la 31 august, introducerea conceptului de „școală toată ziua” care obligă școlile generale să asigure copiilor activități de învățare până la ora 16.00 și supraveghere până la ora 17.00, introducerea obligatorie a orelor de etică și religie în școlile generale, precum și cinci ore de educație fizică pe săptâmână.

De asemenea, noua lege prevede ca instituțiile de învățământ să treacă din subordinea autorităților locale în cea a guvernului, precum și reînnoirea Programei Naționale de Învățământ. În ceea ce privește examenul de bacalaureat, pe lângă disciplinele obligatorii de limba maghiară, istorie, matematică și limbă străină, elevii de liceu vor da examen dintr-o materie de specialitate. De la 1 ianuarie 2016, certificatul de bacalaureat va fi eliberat numai dacă se adeverește că elevul are 50 de ore de muncă voluntară.
În ceea ce privește cadrele didactice, legea modifică sistemul de salarizare. Astfel, profesorii vor fi încadrați în patru categorii în funcție de anii petrecuți la catedră și nivelul de pregătire și plătiți în conformitate.

Salariile celor aproximativ 150.000 de profesori din Ungaria vor crește în medie cu 34% începând cu luna septembrie, majorare care va continua până în 2017, potrivit ministrului pentru resurse umane Zoltan Balog, citat de Reuters. În septembrie 2014, salariile vor fi majorate din nou cu circa 10%, a mai precizat ministrul, intr-o conferinta de presa.

Cadrele didactice vor fi controlate la fiecare cinci ani de un grup alcătuit din cel puțin trei persoane de specialitate.

Referitor la sistemul de învățământ superior, legea introduce contractul cu studenții, potrivit căruia, dacă aceștia beneficiază de locuri subvenționate de stat, trebuie să rămână în Ungaria după obținerea diplomei o perioadă dublă față de perioada școlarizării.

Elevii de cinci ani învață programare, în Marea Britanie

În Marea Britanie, școala a început pe 2 septembrie. Din acest an, elevii din clasa I (5 ani) studiază programare, potrivit presei britanice. Spre deosebire de România, unde Tehnologia informației și comunicării (TIC) constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I—IV obligatorie la Gimnazium și Liceu, copii de clasa întâi din Marea Britanie învață, în acest an școlar, să scrie programe, să le testeze și să rezolve erorile. Cei de șapte ani vor studia tehnici de design pe calculator.

De asemenea, la matematică, elevii de nouă ani vor învăța înmulțirea de până la 12 ori. Până la terminarea școlii primare, la vârsta de 11 ani, elevii ar trebui să știe cum să folosească programele unui calculator. Pentru asta, vor studia și mai multă matematică. La vârsta de cinci ani ei învață fracții, iar elevii de nouă ani învăța înmulțirea de până la 12 ori.

Elevii din ciclul primar sunt învățați, potrivit noii programe, și despre siguranța pe internet și cum să-și păstreze informațiile private.

Totodată, școlile au fost obligate să folosească imprimante 3-D la orele de design și tehnologie.

Schimbarea programei îi aparține ministrului Educației, Michael Gove, care vrea să revoluționeze modul de învățământ din școlile din Marea Britanie.

Sub același considerent, Gove vrea ca de anul viitor numărul orelor de studiu să crească, iar elevii să plece de la școală la 16.30, cu o oră mai mult decât în prezent. Totodată, ministrul britanic dorește și reducerea vacanței de vară la doar patru săptămâni. Reforma lui Gove a stârnit, însă, critici puternice în Marea Britanie.

În sistemul școlar britanic actual, anul școlar are 190 de zile. Elevii au o vacanță de vară de aproximativ șase săptămâni, două săptămâni de vacanță pentru Crăciun și Paște, precum și alte trei vacanțe de câte o săptămână. Zilele de școală încep de obicei în jurul orei 9:00 și se termină la 15:00 sau 15:30. În România, elevii merg la școală 178 de zile.