A murit Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Banatului, preotul Lucian Florea a declarat corespondentului MEDIAFAX că IPS Nicolae Corneanu a murit, duminică noapte, la reședința mitropolitană.

„Cu regret și durere în suflet, anunțăm decesul IPS Nicolae, în această seară, în jurul orei 23.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a spus Lucian Florea.

Trupul neînsuflețit al lui IPS Nicolae Corneanu va fi depus la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, unde credincioșii îi vor putea aduce un ultim omagiu.

Mai mulți credincioși au mers, duminică noapte, la Catedrala Mitropolitană, unde au aprins lumânări, iar un steag negru, de doliu, a fost arborat la intrarea în lăcașul de cult.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Nicolae Corneanu a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, după ce a acuzat o stare de rău, el fiind transportat cu ambulanța la spital. Câteva zile mai târziu, starea de sănătate a acestuia s-a îmbunătățit, astfel că, la dorința sa, a fost externat, reîntorcându-se la reședința mitropolitană unde urma să fie consultat zilnic de medici.

Și în luna iulie, mitropolitul Banatului a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, în urma unei hipoglicemii făcute pe fondul unei răceli acute, el având și probleme cardiace și fiind bolnav de diabet de mai mulți ani.

Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeș, într-o familie de preoți, Nicolae Corneanu a urmat cursurile școlii elementare și pe cele liceale la Caransebeș, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din București. După absolvirea facultății s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 și-a susținut teza cu titlul: „Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.

În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie același an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei și Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din București, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcția de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie același an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, același Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului.

Numele lui IPS Nicolae Corneanu a aparut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului.

Astfel, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluționarilor, se vorbea tot mai pronunțat că din ordinul său ar fi fost închise porțile Catedralei Mitropolitane în decembrie ’89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împușcați pe scările acesteia. Aceste speculații au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae.

În anul 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 și ar fi oferit informații sub numele de cod „Popa Vasile”, „Popescu Ion/Ioan” și „Munteanu Ioan”.

IPS Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimițând CNSAS o scrisoare cu explicații.

„Din păcate, «am fost colaborator al poliției politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un așa-zis «fugar» stabilit în Germania și venit în țară pentru a-și revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alți «fugari», care astfel ar fi fost și ei prinși. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranță, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situații mi-a măcinat tot timpul conștiința și de aceea imediat după Revoluție am făcut declarații publice începând cu ianuarie 1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse și acceptate”, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.

Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfințire a Bisericii greco-catolice „Sfânta Maria Regina Păcii și a Unitătii”, IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioșilor și a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăși. Astfel, Excelența sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtășindu-se singur.

Această situație a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. De asemenea, mari duhovnici și călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.

Patriarhul Daniel a evitat inițial un răspuns, refuzând să ia o decizie în întâlnirea Sinodului permanent din 6 iunie 2008 de la Mănăstirea Neamț. În plenul următoarei ședințe a Sinodului, IPS Nicolae și-a recunoscut vina și „și-a cerut iertare și a fost iertat”, dupa cum se arăta în comunicatul emis de Sinod.

În mai 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să-i retragă mitropolitului Banatului dreptul de semnătură și de decizie în problemele administrative după ce acesta nu mai participase de multă vreme la slujbele de la Catedrala Mitropolitană, din cauza bătrâneții și a problemelor de sănătate.

Ca urmare a acestei decizii, zeci de credincioși au protestat mai multe zile în fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara. Credincioșii, dar și primarul municipiului Timișoara au trimis scrisori deschise Patriarhiei Române, pentru a se reveni asupra deciziei, însă în zadar. Atribuțiile mitropolitului au fost încredințate Arhiepiscopului Timișoarei, PS Paisie Lugojanul.