A MURIT NEAGU DJUVARA. Istoricul, într-un interviu pentru Gândul, în 2014: „Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că tineretul este așa de scârbit de țară”

Memorialist, filosof și istoric, Neagu Djuvara, care a murit joi, la vârsta de 101 ani , era unanim recunoscut drept unul dintre cei mai importanți intelectuali români.

Neagu Djuvara s-a născut la București în 1916, într-o familie de origine aromână așezată în țările române la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a dat țării mai mulți oameni politici, diplomați și universitari. A fost licențiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor în drept (Paris, 1940).

A participat la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezervă (iunie-noiembrie 1941) și a fost rănit în apropiere de Odessa. După ce a intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineața zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică.

CRĂCIUN 🚨 NORAD: Moș Crăciun a sosit în România! A livrat 4 miliarde de cadouri și a trecut pe lângă Stația Spațială Internațională

00:35

CRĂCIUN Părintele Florin Petre, sfaturi duhovnicești înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului: Creștinii să citească primele două capitole din Luca și Matei

00:00

A fost numit secretar de legație la Stockholm de guvernul Sănătescu și a rămas în Suedia până în septembrie 1947, când comuniștii au preluat și Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, a hotărât să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizații ale diasporei românești (secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români, la Paris, ziaristică, Radio Europa Liberă, secretar general al Fundației Universitare „Carol I”).

În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat douăzeci și trei de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economică la Universitatea din Niamey.

Între timp, și-a reluat studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, a obținut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, a obținut și o diplomă a Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).

Din 1984, a fost secretar general al Casei Românești de la Paris, până după Revoluția din decembrie 1989, când s-a întors în țară. Din 1991, a fost profesor-asociat la Universitatea din București și membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. 

În teoriile sale, Djuvara pune la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică și comunistă, susținând că anumite părți ale istoriei au fost deformate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de el au atras controverse și sunt văzute ca subminând identitatea națională, cum este de pildă teoria că nobilimea din formațiunile statale medievale românești ar fi fost de origine cumană.

După teoriile lui Djuvara legate de glorificarea istoriei naționale, unii dintre contestatari, autointitulați „legionari”, au găsit de cuviință să-l amenințe cu moartea prin telefon pe Djuvara.

Este binecunoscută activitatea de istoric, diplomat, filosof, jurnalist și romancier a lui Neagu Djuvara, însă este mai puțin cunoscută pasiunea sa pentru sport. A practicat schi, echitație, tenis, sărituri cu schiurile, natație, salt cu parașuta, schi nautic și planorism.

Istoricul Neagu Djuvara a primit, în octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității București.

De asemenea, Neagu Djuvara a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului național „Serviciul Credincios”, cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler și cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Ofițer.

„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că tineretul este așa de scârbit de țară”

Întors în 1990 în România, după 45 de ani, Neagu Djuvara a fost frapat de ce a găsit. Atunci când a plecat din România, îl lăsase pe român blajin, iar țăranul avea un stil, inclusiv vestimentar. „Am găsit un țăran îmbrăcat a la Mao Zedong. Am găsit o altă mutră, iertați-mi cuvântul, pentru românii din stradă”, spunea Neagu Djuvara, într-un interviu acordat Gândul, în 2014. Cu toate că nu o duc mai rău decât pe vremea comuniștilor, românii nu sunt mulțumiți de viața lor, a constatat istoricul, adăugând că acest lucru se întâmplă și pentru că există un alt raport între clasa politică și omul de rând. Din acest motiv, Neagu Djuvara a constatat o schimbare dramatică în mentalitatea românului: plecarea tinerilor fără a mai avea în gând să se întoarcă. „Eu câtă vreme am fost în străinătate, cu toate că sunt căsătorit cu o franțuzoaică și mi-am făcut toate studiile în Franța, limba franceză îmi este jumătatea, și chiar îmi e mai ușor să scriu pe franțuzește decât pe românește, dar niciodată nu m-am gândit să mă fac franțuz”, a susținut Neagu Djuvara.

„Sunt două lucruri pe care le spun, de câte ori apuc să vorbesc în public. După părerea mea este o datorie absolută să votezi, ca să-ți dai apoi cu părerea. Mai cu seamă dacă ești un om moderat, ieși la vot ca să nu permiți extremelor, ori de stânga, ori de dreapta, nu importă, să ia puterea. Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că tineretul este, iertați-mi cuvântul, așa de scârbit de țară, că tinerii de îndată ce capătă o bursă în străinătate pleacă și nu se mai întorc”, a mai spus el.