Academia de Poliție îl declară nevinovat pe șeful DGA. Cătălin Ioniță nu a plagiat în teza de doctorat

Directorul Direcției Generale Anticorupție (DGA), Cătălin Ioniță, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că reprezentanții Comisiei de analiză a doctoratelor din Academia de Poliție au stabilit că teza sa de doctorat nu este plagiată, el menținându-și titlul de doctor.

„Onorabila Comisie de Etică, mă bucur că iată sunt oameni demni și oameni corecți care știu să aprecieze just și real toate probele pe care eu le-am prezentat, sunt sigur că din acest moment trebuie să înceteze toate denigrările, acțiunile care nu au niciun fel de concordanță cu realitatea. Este un document scris alb-negru, asumat, așadar trebuie să înceteze toate aceste denigrări la adresa mea, iar onoarea și demnitatea colegilor mei pe care țin neapărat să o apăr, este cea care mă determină ca toate aceste acțiuni pe care le fac să le duc până la capăt. Eu am spus un lucru foarte clar și când am intrat, și anume că adevărul este unul singur și că voi merge să apăr acest adevăr la toate instanțele și forurile”, a declarat, la ieșirea de la Academia de Poliție, Cătălin Ioniță.

La finalul anului 2018, Academia de Poliție, unde și-a susținut fostul șef al Poliției Române, actualmente șef DGA Cătălin Ioniță, lucrarea de doctorat, a demarat verificări după acuzațiile că acesta și-ar fi plagiat teza de doctorat. Șeful DGA a precizat, la acea vreme, pentru MEDIAFAX, că teza a răspuns exigențelor academice.

Lucrarea de doctorat a lui Cătălin Ioniță se numește „Criminogeneza infracțiunilor cibernetice”, are 196 de pagini și „se dovedește a fi plagiată integral, de la primul până la ultimul rând”, a scris Press One.

La punctul 4 al articolului semnat de dr Horatiu Dan Dumitru”Pornografia infantila in Internet”, scris cu 9 ani mai devreme decât momentul în care a luat Cătălin Ioniță doctoratul, se arată: „Pornind de la prevederile Conventiei, Parlamentul Romaniei a adoptat recent Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care in Titul III reglementeaza prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. In cuprinsul reglementarii, prevederile art.35 alin.1 lit.i) si alin.2 (definirea expresiilor materiale pornografice cu minori si fara drept), precum si cele ale art.51 (incriminarea pornografiei informatice prin sisteme informatice) din lege au relevanta pentru studiul nostru”.

Potrivit sursei citate, paragraful a fost copiat integral în lucrarea șefului DGA, fără menționarea sursei, fiind păstrată inclusiv mențiunea „recent”, deși diferența de timp din momentul emiterii legii și teza de doctorat era una mare.

Un alt paragraf identic: „In lumina acestui document international, libertatea de exprimare in Internet trebuie sa fie supusa unor rigori extreme, intrucat spatiul cibernetic este locul care ofera pedofililor posibilitati ample de a schimba idei, fantezii si sfaturi, destinate sa incurajeze si sa faciliteze exploatarea sexuala a copiilor. (…) Totusi, Articolul 9 din Conventie nu utilizeaza formula date informatice. In opinia noastra, incriminarea ar trebui sa se extinda, in orice caz, asupra acelor continuturi din Internet care fac apologia faptelor penale cu caracter sexual, indreptate impotriva copiilor. Problema se poate complica in cazul paginilor Web care prezinta nuvele implicand relatii sexuale cu sau intre minori, in raport cu care partizanii libertatii de exprimare in Internet ar putea invoca argumente referitoare la valoarea artistica a unor asemenea productii”.

O altă parte care apare atât în lucrarea de doctorat, cât și în articolul din 2003: „Conventia situeaza in sfera ilicitului penal oferirea sau punerea la dispozitie a pornografiei infantile prin intermediul sistemelor informatice. Este avuta in vedere crearea de pagini Web si de conexiuni catre asemenea site-uri. Raportul explicativ nu insista asupra modalitatilor practice de a oferi si a pune la dispozitie, dar mentioneaza ca aceste actiuni trebuie sa implice posibilitatea persoanei respective de a furniza, in mod efectiv, continuturile prohibite”.

Cătălin Ioniță a fost numit la conducerea IGPR pe 17 ianuarie 2018 pentru o perioadă de 6 luni, în urma scandalului dintre Carmen Dan și Mihai Tudose. Inițial, Carmen Dan i-a cerut lui Mihai Tudose schimbarea din funcție a șefului de atunci al Poliției Române, Bogdan Despescu, în contextul scandalului polițistului pedofil. Mihai Tudose a acuzat-o însă pe Carmen Dan că l-a mințit când i-a spus că Ioniță a acceptat să fie noul șef al IGPR și i-a cerut atunci demisia. Carmen Dan nu a demisionat însă, ba chiar a anunțat, după o zi, că are acceptul lui Ioniță pentru funcție. Ulterior, PSD i-a retras sprijinul lui Mihai Tudose din fruntea Guvernului.