ACADEMIA INFRACTORILOR

În urma acțiunii de joi dimineață, vor fi duse la audieri 34 de persoane, dintre care 26 sunt suspectate de tâlhărie și furt.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Marea Britanie, Belgia, Andorra, Germania, Austria, Italia, Franța, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Gruparea era organizată după reguli militare și, mai mult decât atât, liderul acestei rețele a înființat „Academia infractorilor români”.

Liderul acestei rețele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, zis „Țâță„, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu.

Procurorii DIICOT au organizat peste 50 de comisii rogatorii pentru a-i audia pe membrii rețelei reținuți de polițiștii din alte state. DIICOT a investigat această rețea începând din 2013, cu sprijinul Poliției și SRI, a declarat procurorul Giorgiana Hossu.

Din grupare au făcut parte peste 100 de hoți. Un jaf la magazin dura 60 de secunde, fiecare hoț având repartizat un rol exact în jaf. „Se acționa după metoda celebrei grupări sârbe „Pantera roz”, a spus procurorul Hossu. Membrii grupării erau recrutați din județul Neamț.

Imagini din timpul jafurilor. Sursa: DIICOT

„Erau antrenați în imobile închiriate special pentru acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduși aici cu saci negri pe cap, amprentați, li se întocmeau dosare personale, li se luau probe ADN. În aceste dosare erau menționate numele și datele personale ale membrilor familiei, ale rudelor și prietenilor, ale prietenelor. Erau chestionați despre viciile pe care le aveau„, a explicat procurorul Giorgiana Hossu.

În Academie exista un comandant suprem, un contabil, ofițeri activi și ofițeri în rezervă, cu vârsta de peste 50 de ani, existau avocați care să îi apere pe membrii grupării acuzați în cadrul grupării de trădare sau de anumite greșeli.

Casele de antrenament au fost închiriate în București, Cluj, Constanța, ia programul de pregătire dura 90 de zile, a mai spus adjunctul DIICOT.

Imagini din timpul jafurilor. Sursa: DIICOT

Ce scria în Codul hoților: „Dacă te ia garda, te mai întorci acasă, dacă te ia preotul, nu te mai întorci”

„După mulți ani în care eram obișnuiți cu grupări infracționale care funcționau după reguli nescrise, iată că avem o grupare care acționa după reguli scrise, după un cod. Regulile acestui grup sunt adunate într-un cod intitulat Regulamentul Academiei Infractorilor Români. Este un cod cu capitole distincte, referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică și de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru”, a mai explicat procurorul.

Codul infractorilor era structurat pe 5 capitole, iar în el se specifica că această grupare – Academia, era „înregistrată” la Europol, Interpol și la DIICOT.

„Când unul dintre membrii grupării era capturat, el comunica întotdeauna cu liderul grupării, prin scrisori adresate familiei sale, în care liderul era atenționat cu privire la greșelile comise care au dus la capturarea sa, la greșelile colegilor de echipă rămași în libertate. Liderul era asigurat de tăcerea celui arestat, gruparea funcționa după legea Omerta – nu văd, nu aud, nu vorbesc„, a mai spus Hossu.

„Exista o regulă: dacă te caută și te ia garda, te mai întorci acasă, niciodată nu te mai întorci când te caută și te ia preotul. Oamenii erau încurajați astfel că vor scăpa dacă sunt arestați, dar niciodată să nu trădeze„, a mai spus Hossu.

„Li se spăla creierul”, a considerat procurorul DIICOT Giorgiana Hossu.

Cum se desfășura un jaf sub 60 de secunde: se fereau să rănească oameni, nu aveau arme de foc

Hoții Academiei își făceau dinainte un plan bine pus la punct. Erau punctate magazinele de lux, erau stabilite măsurile de protecție ale acestor magazine, traseele de fugă, căile de atac.

„Nu se foloseau pentru fugă niciodată autoturisme. Tabăra infracțională era întotdeauna la periferia orașelor. Jafurile erau comise și ziua, și noaptea, fiind folosite inclusiv cocktailuri Molotov pentru a pătrunde în magazin”, a explicat procurorul Hossu.

De asemenea, deși acționau cu mare violență, hoții se fereau să rănească persoanele pe care le imobilizau în timpul jafurilor și nu foloseau niciodată arme de foc. Cineva se afla la ușă și cronometra ca întregul jaf să nu dureze mai mult de 60 de secunde.

„Odată stabilite țintele, membrii grupului se organizau în așa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uși securizate, astfel că la intrare se prezentau doi dintre membrii grupului, uneori deghizați în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima ușă de acces, magazinele respective fiind dotate în general cu două uși de acces tocmai pentru a împiedica jafurile. Ulterior, alți membri ai grupării pătrundeau mascați, prin forță, după care, prin utilizarea violențelor și sub amenințare, spărgeau vitrinele, sustrăgînd ceasuri și bijuterii, după care dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite și aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase„, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Procurorii au pus sechestru pe bunuri mobile și imobile ale infractorilor din Academie. Printre ele se numără și o limuzină Rolls Royce de culoare mov.

Liderul Academiei, eliberat „din greșeală” de polițiști

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiseră o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofițeri de la arestul Poliției Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetați de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijență în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliției Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajații de la arest ar fi interpretat în mod greșit documentul trimis de instanță și ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, polițiștii reușind să îl prindă după mai bine de șase luni.

Eliberarea din greșeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecție pentru șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, și pentru familia acestuia. Protecția pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenințare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliției Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greșeală. Șeful Parchetului Bacău este cel care a desfășurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis „Țâță”, a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliția Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliției Capitalei, a fost sancționat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcție, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis „Țâță”, și alți șapte bărbați care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnați definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă și doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca „Bariera”.

Ceilalți șapte condamnați – Claudiu Laurențiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduț Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă și Constantin Cătălin Crăciun – erau toți în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire națională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanței supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliției Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiță Mararu, care a fost împușcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din Piatra Neamț. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat și nerespectarea regimului armelor.