„Academia infractorilor” este comparată cu celebra grupare sârbă „Pantera roz”

În urma analizării modului de operare, procurorii români au asemănat „Academia infractorilor români” cu gruparea „Pantera roz”. Aceasta din urmă ar fi dat peste 340 de spargeri, în ultimii 16 ani. Banda sârbă este formată din aproximativ 200 de membri și a devenit celebră după ce a jefuit magazine celebre de bijuterii, din întreaga lume. Potrivit presei internaționale, membrii acestei grupări au spart, în urmă cu opt ani, un magazin din Dubai, în mai puțin de un minut, ei furând bijuteri de peste 11 milioane de euro. Un alt furt celebru, atribuit aceastei bande este cel din 2013, de la Hotelul Carlton, din Cannes, ei plecând de acolo cu bijuterii în valoare totală de 103 milioane de euro.

În ceea ce privește „Academia infractorilor”, din grupare au făcut parte peste 100 de hoți, iar prăduirea unui magazin dura 60 de secunde, fiecare hoț având repartizat un rol exact în jaf. În acest context, oamenii legii au ajuns la concluzia că s-a acționat după metoda celebrei grupări sârbe „Pantera roz”.

Surse judiciare au explicat pentru MEDIAFAX că anchetarea grupării „Academia infractorilor” a fost deosebit de dificilă, metodele moderne de anchetă nefiind foarte folosite în acest caz, având în vedere discreția acțiunilor grupului.

ACTUALITATE Cu cât se vinde hectarul de pământ în România. În ce zone se află cel mai ieftin și cel mai scump teren arabil

15:03

HOROSCOP Horoscop 24 decembrie 2024. LEII sunt recunoscători

15:00

Mai exact, explică sursele citate, în acest caz nu au putut fi interceptate telefoane pentru că executanții nu aveau voie să dețină, să folosească sau să discute la telefon sau alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne.

Aceleași surse au explicat că acest caz a fost instrumentat prin metodele clasice de anchetă, ceea ce a implicat un număr foarte mare de anchetatori. Acest lucru se explică prin faptul că nu s-au putut folosi metode moderne, precum localizarea GPS sau poziționarea membrilor grupului prin metoda triangulației semnalului telefoanelor mobile.

În același context, sursele citate au explicat că „Academia infractorilor” a prezentat un grad mai ridicat de profesionalism infracțional, în comparție cu gruparea sârbească „Pantera Roz”, care folosea același mod de operare.

Sursele explică faptul că în cazul anchetării grupării „Pantera Roz” autoritățile judicare s-au folosit și de mijloace moderne de anchetă.

Un număr de 14 membri ai „Academiei infractorilor români” au fost arestați preventiv, vineri, în urma unei decizii a Tribunalului București. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel București.

Procurorii DIICOT au reținut, vineri, 14 persoane, în dosarul cunoscut sub numele de „Academia infractorilor români”, ei dispunând ca alți trei membri ai grupării să fie cercetați sub control judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus în mișcare acțiunea penală și față de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Țâță”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Ancheta DIICOT în dosarul hoților din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Liderii grupării, conduse de Adrian Botez, își recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace, au anunțat oficial ai Poliției Române.

Conform sursei citate, unii dintre tâlharii antrenați de gruparea lui Adrian Botez, zis „Țâță” proveneau fie din familii sărace, fie din case de copii.

Aceștia erau antrenați să jefuiască un magazin în mai puțin de un minut, în condițiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare și să fugă înainte de intrevenția firmei de pază sau a poliției.

Uneori, oamenii lui „Țâță” foloseau și arme pentru intimidarea personalului magazinelor, însă, în urma perchezițiilor, anchetatorii au stabilit că armele erau, de fapt, de jucărie.

Banii obținuți în urma vânzării bunurilor furate erau apoi împărțiți, o cotă parte fiind trimisă și familiilor altor membri, aflați la închisoare în alte dosare.

Ancheta DIICOT în dosarul hoților din magazine de lux, grupare ce acționa sub numele de „Academia infractorilor români”, a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcția Operațiuni Speciale (DOS), Investigații Criminale, Jandarmerie și DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alți oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziții în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii și ceasuri scumpe și au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar și pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităților din Neamț, a ajuns și o mașină Rolls Royce de culoare mov.

Sursele judiciare arată că gruparea acționa în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis „Țâță”.

Înainte de a fi acceptați în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conținea obligații și sancțiuni, și să completeze un formular în care menționau date legate de familie și situația medicală. La acest dosar era atașată și o fotografie și fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificați după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, și cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoții erau aduși la aceste locații cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menționat sursele citate.

Toate activitățile grupării se desfășurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conțineau aprate de forță. Alimentația și obiectele necesare întreținerii persoanelor care aderau la această grupare infracțională erau asigurate de iubitele și concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcați cu haine scumpe, uneori chiar și în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alți membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziționate în față, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile orașelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcție diferită față de ceilalți hoți.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” și astupa groapa.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Liderul acestei rețele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiseră o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofițeri de la arestul Poliției Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetați de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijență în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliției Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajații de la arest ar fi interpretat în mod greșit documentul trimis de instanță și ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, polițiștii reușind să îl prindă după mai bine de șase luni.

Eliberarea din greșeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecție pentru șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, și pentru familia acestuia. Protecția pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenințare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliției Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greșeală. Șeful Parchetului Bacău este cel care a desfășurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis „Țâță”, a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliția Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliției Capitalei, a fost sancționat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcție, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis „Țâță”, și alți șapte bărbați care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnați definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă și doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca „Bariera”. Ceilalți șapte condamnați – Claudiu Laurențiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduț Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă și Constantin Cătălin Crăciun – erau toți în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire națională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanței supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliției Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiță Mararu, care a fost împușcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat și nerespectarea regimului armelor.