Acesta este MICUL BUCUREȘTI din Ungaria: locul în care când vrei să cumperi o pâine ți se răspunde în românește

În timp ce la București și la Budapesta războiul steagului secuiesc este alimentat de declarații politice iresponsabile, în comuna Micherechi din Ungaria steagul României coabitează de zeci de ani fără dispută. În comuna din Ungaria, maghiarii sunt minoritari iar românii sunt majoritari. „Nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei”, spune în limba română viceprimarul Netye Bertold. Dacă în comuna de graniță problema steagurilor este rezolvată, la București premierul Ponta i-a identificat pe maghiari drept dușmani iar la Budapesta steagul secuiesc a fost arborat pe clădirea Parlamentului.

Comuna Mehkerek, Micherechi în română, se află la 6 kilometri de granița cu România din apropierea orașului Salonta. Din cei aproximativ 2200 de cetățeni ai comunei, aproape 75% sunt români declarați, potrivit datelor statistice din 2010. În zona Micherechiului, comunitatea româna ajunge la 10.000 de persoane.

Micherechiul este una din localitățile de graniță în care maghiarii sunt minoritari la ei în țară iar românii sunt majoritari. În cele câteva comune din jurul orașului Gyula (Jula) unde funcționează și un liceu în limba româna, steagul României este arborat de zeci de ani alături de drapelul Ungariei pe instituțiile publice.

În Micherechi, pe „Casa Satului” adică pe primărie flutură de ani de zile steagul României în stânga, în dreapta drapelul Ungariei și peste ele steagul Uniunii Europene. Am încercat să aflăm de la autoritățile locale cum pot coabita steagurile României și Ungariei pe aceeași clădire maghiară. Am sunat la primăria Micherechi la cabinetul primarului dar ne răspunde viceprimarul Netye Bertold. „Desigur că vorbesc limba română”, răspunde el la întrebarea dacă putem discuta în limba română.

Viceprimarul Netye Bertold spune că la ei în localitate problema steagului nu există, cele două steaguri conviețuiesc de zeci de ani pe aceeași clădire. „Eu de când mă știu steagul românesc a stat lângă steagul unguresc pe toate clădirile, pe toate instituțiile publice. Noi nu vrem să intrăm în disputa steagului secuiesc pentru că nu vrem să ne bagăm în scandalurile politice”, spune viceprimarul Netye Bertold. Pentru comunitatea de acolo steagul este important, dar mai important este faptul că încearcă și pot să-și păstreze rădăcinile.

În Ungaria comuna de graniță este supra numită „Micul București” deoarece aici locuiește cea mai compactă populație de români din țara vecină. Cu toate relațiile româno-maghiare se tensionează în fiecare an pe tema autonomiei în Micherechi nimeni nu este derenjat de drapetul românesc. „Nici autoritățile de la Budapesta, nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei”, susține viceprimarul.

Pentru localnici steagul este important deoarece, până la revoluție, românii de acolo nu au avut legătură cu țara. „Steagul este pe primărie, pe casa de cultură, pe căminul de bătrâni, peste tot. Steagul este acolo pentru că noi suntem cetățeni maghiari, suntem născuți aici, dar rădăcinile noastre sunt românești, nu ne puteam dezice de românismul nostru”, spune Netye Bertold. Edilul spune că nimeni nu a comentat despre acest aspect și nu a existat vreun scandal legat de steagul românesc.

Cum a devenit Micherechiul cunoscut în Ungaria

Economic, Micherechiul este cunoscut drept unul dintre cei mai importanți producători de castraveți din pusta maghiară. Pe plan cultural însă comuna este recunoscută pentru dansurile populare. Viceprimarul Netye Bertold spune că în anii 90 echipele de dansuri din localitate au dominat concursurile din Ungaria. Astfel că dansul specific localitărții care este de origine română a devenit obligatoriu pentru toate ansamblurile populare din Ungaria. „Este și vorbă că nu-i bun dansator ală care nu știe dansul din Micherechi”, a explicat Netye Bertold.

Pe lângă primăria din Micherechi, drapelul României este arborat și pe clădirea primăriei localitatea Betod, pe scoala românească din Battonya și pe biserica românească din comuna Körösszegapáti.

Cronologia războiului steagului Ținutului Secuiesc

Sâmbătă, 2 februarie. A fost învestit noul prefect de Covasna iar steagul secuiesc a fost scos din sala de protocol. Practic aici s-a consumat momentul zero al scandalului româno-maghiar. Steagul Ținutului Secuiesc a fost scos din ordinul fostului prefect Codrin Munteanu pe motiv ca la o astfel de ceremonie trebuie arborat doar steagul național.

Autoritățile locale din Covasna au declarat însă că nu există o prevedere care să menționeze că la o asemenea ceremonie drapelul local trebuie scos din sala de protocol. Prezent la ceremonie, ministrul Constantin Niță a declarat că autonomia Ținutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuție.

Marți, 5 februarie. Secretarul de stat Nemeth Zsolt atacă autoritățile române declarând că maghiarii din Transilvania se simt agresați simbolic. Steagul Ținutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un înfocat susținător al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a menționat că guvernul român trebuie să rezolve problema steagului secuiesc.

Miercuri, 6 februarie. Premierul Ponta cataloghează declarațiile secretarului de stat maghiar drept obrăznicii. Premierul Ponta îi cere ministrului de Externe român să ia măsuri. Ambasadorul Ungariei este chemat la MAE pentru explicații. Ambasadorul maghiar declară că Budapesta susține doleanța etnicilor maghiari din Transilvania.

„Dacă asta este voința secuilor, cetățenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da (susținem-n.r.)”, a declarat Fuzes, într-o intervenție la Realitatea Tv. Ministrul Corlățean amenință că îl va expulza pe ambasadorul Ungariei.

Joi, 7 februarie. Nemeth Zsolt revine cu o nouă declarație și anunță că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privința interzicerii de către România a arborării steagului pe clădirile oficiale. Măsurile vor fi anunțate în cursul zilei, a adăugat el, într-o intervenție la postul public de radio Kossuth, relatează MTI.

15 februarie. Steagul secuiesc a fost arborat pe Parlamentul Ungariei, ca „simbol al solidarității naționale”, informează MTI. Președintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a inițiat ceremonia de arborare a drapelului cu ocazia sesiunii plenare a deputaților de etnie maghiară din Bazinul Carpatic.

18 februarie. Premierul Victor Ponta declară că PDL și președintele Traian Băsescu sunt prieteni cu FIDESZ și Viktor Orban, el arătând că acest lucru nu trebuie uitat și adăugând: „Să nu uităm cine e prieten cu dușmanii României”.”Când vorbești de FIDESZ și de Viktor Orban nu ai cum să nu vorbești de PDL, de Traian Băsescu. Domna Boagiu e colegă în conducerea PPE cu Viktor Orban. Deci, ei l-au propus pe domnul Tokes vicepreședinte al Parlamentului European, deci ei sunt prieteni, să nu uităm lucrul ăsta, totuși, cine e prieten cu dușmanii României”.

În martie 2008. Consiliul Județean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul județului a unor însemne specifice: stema, drapelul și fanionul județului Covasna, care să fie utilizate, în condițiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acțiuni protocolare sau festive, alături de drapelul național.

Culorile drapelului și ale fanionului sunt bazate pe combinația coloristică a stemei județului, aprobată prin hotărâre de guvern, și anume albastru și auriu.

Pe 18 ianuarie, președintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc să arboreze pe fațada primăriilor drapelul secuiesc. „Am cerut acest lucru pentru că angajamentul față de Ținutul Secuiesc este în inima noastră, dar și în semn de solidaritate față de cei care au fost atacați de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc și simbolurilor secuiești, printre aceștia fiind și primarul comunei Ozun”, a afirmat Tamas.