Acesta este primul beneficiar al legii mai favorabile aplicate deținuților din București

Primul beneficiar al aplicării legii mai favorabile în cazul deținuților din Capitală este un minor, care urmează să fie transferat într-un centru educativ, în urma unei decizii luate de Tribunalul Municipiului București.

„Minorul nu a fost adus la instanță. Comisia penitenciarului a trimis la tribunal dosarul acestuia, iar judecătorul a dispus încadrarea lui într-un centru educativ”, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Tribunalului București, Laura Andrei.
Decizia instanței a fost deja transmisă penitenciarului unde minorul execută pedeapsa.

La nivelul instanței Tribunalului București, a adăugat Laura Andrei, se mai află alte șapte dosare ce urmează a fi analizate, în urma cărora deținuții, inclusiv minori, ar putea beneficia de aplicarea legii penale mai favorabile.

„Aceste opt dosare au reprezentat urgențe. În zilele următoare, vor fi mult mai multe astfel de sesizări ale instanței”, a menționat președintele Tribunalului București.

Judecătorul Laura Andrei a mai precizat că, pe lângă dosarele aflate la TB, la Judecătoria Sectorului 2 se află pe rol 10 astfel de dosare, iar la Judecătoria Sectorului 4, cinci, în cazul cărora s-ar putea aplica, de asemenea, legea penală mai favorabilă.

Conform noului Cod penal, intrat în vigoare sâmbătă, față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.

O măsură educativă privativă de libertate se poate lua în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.

Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum și programe de reintegrare socială. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu și trei ani.

„Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța poate menține măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăși maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenție”, prevede noul Cod penal.

Pe de altă parte, în cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin jumătate din durata internării, instanța poate dispune: înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani; liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.

Măsura internării într-un centru de detenție constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază și supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum și programe de pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani.

„Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța prelungește măsura internării, fără a depăși maximul prevăzut în alin. (2) (cinci ani – n.r.), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite. Din durata măsurii educative se scade perioada executată până la data hotărârii”, se precizează în noul Cod penal.

În vechiul Cod penal, pedepsele ce se putea aplica minorului erasu închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită. „Limitele pedepselor se reduc la jumătate. În urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depăși 5 ani. Când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani”, prevedea, la articolul 109, fostul Cod penal.

Aproximativ 400 de deținuți ar putea beneficia de legea mai favorabilă, odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, la 1 februarie, după ce comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate, potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

„Înaintăm această cifră sub rezerva că, potrivit legii, modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă atributul exclusiv al instanței de judecată, comisiile având doar sarcina de a sesiza instanțele competente în situațiile în care apreciază că se impune modificarea sancțiunii, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale”, a subliniat, vineri, ANP.

Conform sursei citate, la nivelul tuturor unităților penitenciare s-au constituit și au funcționat comisii mixte. Acestea au fost formate din judecători, procurori și personal administrativ. Sarcina acestora a fost de a evalua incidența legii penale mai favorabile în cazul tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate, având în vedere că sâmbătă intră în vigoare noile coduri – penal și de procedură penală.

Comisiile de evaluare vor verifica, pentru fiecare persoană, cuantumul și stadiul executării fiecărei pedepse, vor identifica situațiile care pot fi de natură să atragă aplicarea legii penale mai favorabile, cu propunerea, dacă este cazul, a reducerii pedepsei, a înlocuirii pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție, cu menționarea datei estimative la care se împlinește durata pedepsei reduse și vor identifica orice alte date, informații și situații pe care le consideră relevante în aplicarea legii penale mai favorabile.

„Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanțelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunțe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri”, estimează ANP.

Otilia Ciocan, [email protected]