Acționarii companiei Murfatlar, reținuți pentru o evaziune fiscală de peste 130 de milioane de euro

Procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe acționarii Murfatlar și a unor firme din acest grup, Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cârciumaru, toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în dosar.

În această cauză au mai fost reținuți doi administratori de societăți comerciale, un director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, dar și fostul director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, George Cristian Lascu, fosta șefă a Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), Irina Tănase, precum și fostul director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ioana Toma. Ultimii trei sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

„În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos”, potrivit unui comunicat DNA, postat marți pe site-ul instituției.

Cauzele producerii acestui prejudiciu sunt, potrivit DNA, autorizarea ilegală a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, dar și îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

„După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA. Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă”, potrivit documentului citat.

Ulterior, firmele au susținut că au de încasat bani de la buget, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească restanțele.

Procurorii anticorupție susțin că trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

„De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro). Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro – totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011. Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro)”, potrivit DNA.

Totodată, în aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de aproximativ 370 milioane de euro, din care aproximativ 65 milioane de euro reprezenta doar TVA. Scopul a fost tot sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize,dar și obținerea unor sume de bani de la buget.

„La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei”, susțin procurorii.

Toate cele trei societăți comerciale au cerut deschiderea procedurii reorganizării judiciare, susținând că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.

În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.