ActiveWatch: „Au apărut cazuri de corupție în mass-media de care se fac vinovați patroni, administratori de presă și jurnaliști”

Potrivit raportului „FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015”, lansat marți de organizația ActiveWatch, 2014 a fost un an electoral cu o intensă dinamică politică, fapt care a scos în evidență, mai acut decât în anii precedenți, principalele probleme care afectează libertatea presei.

ActiveWatch amintește în raportul său că, în 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei realizat de organizația Reporteri fără Frontiere, în declin cu șapte locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

Totodată, mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este „mai degrabă dependentă” sau „dependentă”. Un român din cinci este de părere că presa este liberă („complet independentă” sau „mai degrabă independentă”), în timp ce 24% dintre români cred că presa „nu este nici independentă, nici dependentă”, potrivit sondajului „Încrederea publicului în mass-media din România”, dat publicității în februarie 2014 și realizat de Kas & Market Links pentru Fundația Konrad Adenauer Stiftung, pe un eșantion de 1.000 de persoane din mediul urban și rural, la nivel național.

„Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral. Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase”, se mai spune în raportul FreeEx lansat marți de ActiveWatch.

Conform sursei citate, mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiție, iar acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre presă, mediul politic și cel de afaceri. „Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate”, spune ActiveWatch.

În același raport se precizează că, în ultimul an, „au apărut noi cazuri de corupție în presă de care se fac vinovați patroni, administratori de presă, dar și jurnaliști”. Totodată, potrivit ActiveWatch, „patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală”, dar s-au înregistrat și noi cazuri de jurnaliști inculpați sau condamnați pentru mită sau șantaj.

În plus, raportul face referire la faptul că un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informații, iar George Maior, la momentul respectiv director al Serviciului Român de Informații (SRI), a confirmat existența agenților infiltrați în redacții.

În raport se mai spune că „directorul SRI, George Maior, a jignit și amenințat deschis oponenții legilor Big Brother (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale)”, dar și că „legile Big Brother au fost declarate neconstituționale”. „Un cor întreg de jurnaliști a susținut deschis legile Big Brother și SRI”, precizează ActiveWatch.

Pe de altă parte, potrivit raportului, „campionii” insultelor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor au fost, din nou, demnitarii. Totuși, conform ActiveWatch, în ultimul an, „a explodat” și numărul insultelor între oamenii din presă apropiați taberelor politice.

În raport se face referire și la faptul că un jurnalist a fost bătut, jignit și înjurat de polițiști în interiorul unei secții de poliție din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile polițistilor. De asemenea, mai mulți reporteri au fost bruscați sau insultați în timpul unor proteste de stradă, iar mai mulți reprezentanți ai forțelor de ordine au făcut abuz de poziția lor în raport cu libertatea cetățenilor de a se exprima și de a se asocia în spațiul public.

ActiveWatch mai remarcă în raportul FreeEx că președintele, premierul și unii miniștri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliștilor. „Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliștilor și cetățenilor pentru a face pe plac delegaților Guvernului chinez”, mai spune ActiveWatch, făcând referire la faptul că unei publicații i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier și oaspeții chinezi.

Raportul face trimitere și la alte situații care au afectat libertatea presei, respectiv la faptul că unele instituții ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricționând accesul la informații de interes public.

Totodată, conform raportului, au existat destul de multe situații în care autoritățile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.

Potrivit ActiveWatch, criza economică a continuat să afecteze piața de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/ finanțatori de presă. În același timp, „condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale și insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei”.

În acest context, încrederea publicului în mass-media a continuat să scadă, iar „electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media”, se spune în raportul FreeEx.

Pe de altă parte, raportul FreeEx face referire la problemele cu care s-au confruntat în ultimul an Societatea Română de Televiziune (SRTv) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), dar și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

ActiveWatch precizează că „o serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcții de conducere din TVR”, iar președintele-director general al TVR s-a plâns de existența unor intervenții de natură politică din partea partidului de guvernământ.

„Conducerile TVR și SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituției pentru locurile din CA (Consiliile de Administrație, n.r.) rezervate reprezentanților salariaților”, se spune în același raport.

Totodată, ActiveWatch menționează că instanțele au stabilit că televiziunea și radioul public se află sub incidența Legii accesului la informații de interes public.

Pe de altă parte, potrivit ActiveWatch, CNA „s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestației președintei instituției și a problemelor penale care o vizează pe aceasta și pe încă o membră”. „Din înregistrările unor discuții interne între președinta CNA și angajați reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări”, spune ActiveWatch.

De asemenea, potrivit ActiveWatch, CNA nu a funcționat în perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.

Potrivit raportului FreeEx, numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. „Campioni absoluți la numărul de procese în calitate fie de reclamant, fie de pârât sunt grupul Intact și (foști și actuali) angajați ai acestuia”, spune ActiveWatch.

În plus, în același raport se precizează că „instanțele au început să oblige la publicarea de scuze”. „Alte măsuri, care pot fi considerate disproporționate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătorești integrale (ceea ce implică logistică și costuri nerealiste) și obligarea la ștergerea unor articole din mediul online”, mai spune ActiveWatch.

Raportul „FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015” a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Acest program a început în 1999 și își propune să contribuie la protejarea și promovarea dreptului la liberă exprimare și a libertății presei.