Activista turcă Oral Nalan, eliberată după două săptămâni de arest

Curtea de Apel Timișoara a revocat, în 20 iulie, măsura arestării provizorii în vederea extrădării pentru activista turcă și a dispus punerea acesteia în libertate. Decizia nu a fost definitivă și a fost contestată de reprezentanții Ministerului Public la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Ulterior, procurorii și-au retras contestația, motiv pentru care instanța supremă a luat act de acest demers și a dispus eliberarea activistei.

„Ia act de retragerea contestației formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva încheierii din data de 20 iulie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – Secția Penală. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului”, conform deciziei instanței supreme.

Decizia este definitivă.

„Este o decizie normală și înțeleaptă a Ministerului Public care recunoaște greșeala făcută de Poliția de Frontieră, în momentul în care nu a identificat clar documentul de călătorie cu care Nalan a intrat în țară. Ea de la început a intrat cu un document de călătorie, emis în baza Convenției de la Geneva pentru refugiați, iar această reglemenare este obligatorie pentru România, nu doar ca și reglementare internațională care apără drepturile omului, ci și în baza dispozițiilor Dreptului European. Există, la nivelul Uniunii Europene, o politică comună în acest domeniu, iar România trebuie să se conformeze. Din nefericire, autoritățile române s-au confruntat cu un caz neobișnuit și a fost nevoie de intervenția Interpolului, ca și organizație internațională. Interpolul este o organizație internațională care funcționează ca o bază de date în care sunt înscrise mai multe persoane de către statele membre, inclusiv de Turcia, iar secretariatul Genereal al Interpol a luat decizia de a șterge cazul lui Nalan”, a explicat avocatul lui Oral Nalan, Alin Speriusi-Vlad, după terminarea ședinței de judecată de la ICCJ.

Apărătorul activistei afirmă că Oral Nalan beneficiază de statutul de refugiat, acordat de Belgia, în anul 2012, iar România ar fi trebuit să recunoască această protecție internațională.

„Această privare de libertate nelegală, pe clienta mea a costat-o îndepărtarea de familie și a costat-o rememorarea unor evenimente, a unor traume, care au dus la recunoașterea statului de refugiat. Trebuie înțeles că acest statut de refugiat, recunoscut de Regatul Belgiei, nu este un bilet de loterie, nu este o măsură provizorie, este un statut definitiv, care se obține și în România și în orice stat membru și semnatar al Convenției de la Geneva greu, adică este o procedură administrativă complexă, unde o persoană susține, prezintă ceea ce a suferit, traumele prin care a trecut, care au mai multe cauze, dar sunt traume și care sunt analizate, verificate, certificate de statul care acordă protecția internațională, iar celelalte state membre ale convenției, iar statele europene sunt obligate să respecte acest statut”, a mai spus avocatul.

Avocatul lui Oral Nalan a adăugat că se așteaptă ca activista să fie pusă în libertate, iar procesul privind extrădarea, care ar urma să aibă loc la Curtea de Apel Timișoara, în 31 iulie, să nu mai aibă loc.

„Fără a face speculații, în mod normal, având în vedere poziția înțeleaptă a Ministerului Public, acest proces, formal, are un termen în data de 31 iulie, la Curtea de Apel din Timișoara și ne așteptăm ca acest proces să înceteze, ca urmare a retragerii cererii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara”, a conchis apărătorul lui Oral Nalan.

Potrivit presei timișene, femeia care venea din Ungaria și mergea spre Bulgaria a fost oprită, în 8 iulie, în Vama Nădlac din județul Arad. Pe numele femeii exista un mandat de arestare emis de Interpol, pentru o condamnare la 30 de ani de închisoare, sub acuzația de terorism, pronunțată în Turcia.

Mass media susține că femeia avea asupra ei un document de călătorie emis de regatul Belgiei în baza Convenției din 1951 privind statutul refugiaților și intenționa să ajungă la Varna împreună cu fetița sa de 10 ani și cu un grup de prieteni.

Femeia a fost reținută și a fost prezentată în fața unui procuror din Timișoara, care a înaintat dosarul unui judecător, cerând arestarea preventivă, în vederea extrădării în Turcia.

Fugită din Turcia după condamnarea sa, în 2012, Oral Nalan, activistă pentru drepturile omului, a obținut statut de refugiat politic în Belgia. În ultimii cinci ani, femeia a trăit la Bruxelles.

Osman Koray Ertas, ambasadorul Turciei în România, declara că Oral Nalan este căutată de Turcia pentru legături cu o „grupare teroristă de extremă-stânga”.
Potrivit cotidianului belgian „De Standaard”, Oral Nalan (38 de ani) a fost reținută pe 8 iulie când venea din Ungaria și se îndrepta spre Bulgaria, împreună cu un prieten, Rusto Tunc, și cei doi copii ai lor.

Conform Convenției de la Geneva, Oral Nalan are, ca refugiat, dreptul la aceeași protecție consulară a Belgiei ca o persoană de naționalitate belgiană.

„Am informat România prin canalele noastre diplomatice că Nalan Oral are statut de refugiat în Belgia”, a declarat Didier Vanderhasselt, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei.

Oral Nalan este activă în mai multe organizații kurde din Belgia, inclusiv Casa Poporului Kurd și Uniunea Femeilor Socialiste (SKB).

Autoritățile turce tind să considere că mișcările socialiste kurde au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație separatistă considerată drept teroristă în Turcia, dar și Uniunea Europeană.