Adrian Severin, despre decizia CCR în privința lui Kovesi. Concluziile vor fi identice și în alte cazuri

Fostul europarlamentar Adrian Severin transmite, joi, că decizia Curții Constituționale, care a găsit conflict juridic de natură constituțională dintre Președinte și Guvern, referitor la demiterea șefei DNA, este o decizie corectă și istorică.

„Bucuria mea nu are legătură cu înlăturarea dnei Kovesi. Am mai spus-o și o repet că plecarea amintitei doamne nu mă preocupă de fel. Aceasta cu atât mai mult cu cât ea nu soluționează problema viciilor de concepție care vor face ca, indiferent cine conduce DNA, abuzurile să continue. Nu mă interesează nici umilirea DNA. Dimpotrivă cred că este important ca instituțiile implicate în lupta împotriva corupției să fie întărite și credibilizate. (…) Bucuria mea vine din aceea că decizia despre care vorbim reabilitează Constituția noastră, la redactarea căreia am lucrat direct și din greu, confirmând caracterul parlamentar al republicii și anulând efectele loviturii de stat continuate prin care s-au proclamat gradual (cu un punct maxim în 2012 și anii următori) republica (semi)prezidențială și bicefalismul executivului. În condițiile lipsei unui sistem de control constituțional specific semiprezidențialismului, capabil să evite sau să sancționeze abuzurile prezidențiale, s-a ajuns la aberația ca Președintele să fie considerat titular al politicii interne și externe fără control parlamentar, având Guvernul ca o simplă anexă tehnică”, transmite fostul europarlamentar.

Adrian Severin precizează că legea fundamentală a țării trebuie respectată.

„Decizia CCR se bazează pe o argumentație care va conduce la concluzii identice ori de câte ori Constituția prevede o procedură de numiri sau revocări în / din funcții la propunerea Guvernului prin decret prezidențial. Deci inclusiv numirile și rechemările de ambasadori (cum este, de pildă, ambasadorul României în SUA). Pentru identitate de rațiune, identitate de soluție. De asemenea, Decizia CCR exclude dreptul de veto al Președintelui în toate ocaziile în care trebuie să instrumenteze propuneri ale Guvernului, rolul său în aceste situații fiind unul de control procedural și de oficializare simbolică. Numai o asemenea abordare este compatibilă cu exercitarea funcției de mediator între stat și societate, precum și între puterile statului, încredințată Președintelui de Constituție în mod expres și explicit”, mai arată fostul europarlamentar.

METEO Orașele din România în care vine „iarna secolului” începând cu 24 decembrie, potrivit meteorologilor Accuweather

00:01

ULTIMA ORĂ Departamentul de Justiție al SUA a publicat primul lot care conține mii de fotografii și documente din arhiva lui Jeffrey Epstein

23:16

Acesta susține că decizia CCR confirmă faptul că procurorii, chiar dacă se numesc magistrați ca și judecătorii, sunt de fapt funcționari publici cu un statut special, deci subordonați ierarhic executivului, prin intermediul ministrului justiției.

„Ei se bucură, desigur, de autonomie în instrumentarea cazurilor încredințate lor spre urmărire, dar aceasta trebuie să aibă loc în cadrul principiilor și priorităților de politică generală fixate de Guvern, în aplicarea programului său aprobat de reprezentantul suprem al națiunii care este Parlamentul, iar nu Președintele. Spun unii deja că astfel Președintele României a fost deposedat de puteri. De care puteri? – întreb eu. De acelea pe care și le-a asumat ori i le-au dăruit cercuri oculte de interese din țară și din afara țării? Puterile Președintelui sunt cele specifice medierii așa cum i le-a atribuit Constituția. CCR l-a deposedat astăzi doar de puterile însușite abuziv. Tocmai prin aceasta decizia ei este istorică. Aud susțineri potrivit cărora astfel rolul Președintelui a devenit decorativ. Este decorativ rolul Președintelui Germaniei, al Austriei, al Portugaliei, al Italiei? Și chiar dacă ar fi așa, acesta este rolul pe care i l-a conferit Constituția din 1991 adoptată de popor prin referendum. Dacă cineva nu era de acord trebuia să o spună atunci, nu acum.
Să fim însă serioși! A fi mediator între puterile statului și între stat și societate nu este un rol decorativ. Este un rol strategic chiar dacă, tocmai fiind strategic, nu se exercită la vedere în fiecare zi”, conchide Adrian Severin.

Curtea Constituțională a arătat, în comunicatul oficial privind decizia de existență a conflictului instituțional între președinte și ministrul Justiției, că șeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

Curtea Constituțională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi.

„Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.