Aeroportul Băneasa se redeschide pentru zborurile de linie
„Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluție, lucrăm deja la operaționalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie și de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat și restaurat în exterior.
Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în același timp, avea și așa-zisa bulină roșie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitația pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor și să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie și charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operațiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investițiilor în consolidare și restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.
CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfășura activități pe acest aeroport (tradiționali sau low-cost) și nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodați. „Estimăm între un milion și un milion și jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce privește dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcționării între anumite ore și pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.
În același timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului pornește de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ș.a. Acest plan strategic se regăsește în masterplanul de transport al României și constă în mai multe etape: prima presupune investiții de aproximativ 450 de milioane de euro și ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza finală, investiția va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro și va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri și alte activități conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.
Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depășit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 și este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel și o condiție cerută și de finanțatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piața bancară, ajutoarele de stat fiind restricționate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depășesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuții în acest sens cu instituții de credit internaționale, BEI, BERD, precum și cu bănci comerciale.”
Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură, este de cel puțin șase ani, va cuprinde și măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creșterile de trafic de până la finalizarea noilor capacități, cuprinse de altfel și în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent și tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătățiri operaționale, condiționate de spațiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piață. Se ia în calcul și extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.