Afacerea Ambulanța: cine avizează, cine verifică și cine face bani din salvările private

În urmă cu patru ani, mii de români protestau în mai multe orașe din țară în semn de susținere față de secretarul de stat Raed Arafat, care-și depusese demisia din Ministerul Sănătății ca urmare a unor contre puternice cu președintele Traian Băsescu pe tema noii legi a sănătății. Miza, explica Arafat, era privatizarea sistemului de urgență. Practic, pe lângă SMURD-ul înființat de Arafat și ambulanțele spitalelor de stat, piața urma să se deschidă pentru firmele private. Proiectul de lege fusese elaborat de o comisie prezidențială, iar Băsescu susținea entuziast proiectul – atât de entuziast încât a rostit deja faimoasele „Ghici ghicitoarea mea cine pleacă” atunci când explica diferența de opinii dintre el și Arafat. În ceea ce-l privește, secretarul de stat s-a opus vehement introducerii ambulanțelor private. Practic, dacă legea ar fi fost promulgată, ambulanțele private ar fi căpătat dreptul de a interveni și în cazul cazurilor clasificate „cod galben” și „cod roșu”, adică în cazul accidentelor rutiere și alte situații grave. Anterior, serviciile private aveau dreptul de a interveni doar în cazurile „cod verde” – consultații medicale la domiciliu.

Firmele care voiau să-și extindă astfel serviciile se pregătiseră deja să-și împartă piața, pacienții și banii – achiziționaseră deja mașini și demaraseră procedurile de acreditare. În joc ar fi fost zeci de milioane de euro.

Moartea fotbalistului Patrick Ekeng redeschide dezbaterea privind ambulanțele private: cât de sigure sunt, cine le acreditează, cine le verifică și câți bani scot.

SPORT 2024, an-record: Simone Tempestini, al noulea titlu de campion

23:00

ACTUALITATE Burduja, despre FACTURILE la energie, după ridicarea plafonării: Fiecare român va alege furnizorii cu cele mai mici oferte

21:55

Acreditarea serviciilor de tip ambulanță privată revine Ministerului Sănătății și este efectuată la nivelul direcțiilor județene de sănătate publică (DSP). Procesul este simplu, reglementat prin Ordinul de Ministru nr. 1519/2009 : firma care vrea să obțină licența face o solicitare în acest sens către DSP din județul în care are sediul. Alături de cerere se depune și un dosar cu acte precum lista personalului și a ambulanțelor, dovada înregistrării firmei la Registrul Comerțului, codul de activitate specific domeniului medical privat, adresele punctelor de lucru, contractele de muncă ale medicilor angajați.

DSP dispune atunci înființarea unei comisii de patru oameni pentru a inspecta firma. Președintele comisiei trebuie să facă parte din DSP din județul în care activează societatea solicitantă. Al doilea membru al comisiei trebuie să fie un inspector auto de la o instituție publică care deține ambulanțe. Ceilalți doi membri ai comisiei de acreditare trebuie să fie medici specializați în urgențe sau anestezie-terapie intensivă care activează într-un spital sau într-o structură prespitalicească – cabinete, dispensare, clinici. Condiția este ca acești doi medici din comisie să fie, la rândul lor, acreditați de Ministerul Sănătății pentru specializările stipulate și să nu lucreze în cadrul unei unități sanitare din județul în care activează firma care solicită să-i fie acreditate ambulanțele private, pentru a evita orice conflict de interese. Firma suportă toate cheltuielile pentru deplasarea, cazare și diurna membrilor comisiei.

Prima licență se acordă pe trei ani. Apoi, firma trebuie să depună un dosar actualizat cu toate actele cerute inițial. Se întrunește o nouă comisie care inspectează firma. Dacă este aprobată, prelungirea este de cinci ani. Apoi, procedura se reia la fiecare cinci ani. Ordinul de Ministru care reglementează procesul nu prevede însă controale sau inspecții periodice la firme după ce acestea au obținut licența. În schimb, acestea sunt obligate să înștiințeze DSP imediat – în cel mult 24 de ore – ce apare o schimbare la nivelul medicilor pe care-i angajează sau a mașinilor pe care le folosește.

În cazul Ambulanțelor Puls, anchetatorii au stabilit deja că firma nu notificase autoritățile cu privire la modificări semnificative de acest fel, printre care schimbarea clasificării ambulanțelor. Concret, asta înseamnă că ambulanțele care erau echipate doar pentru transportarea pacienților la spital – și nu pentru a le acorda acestora îngrijiri prespitalicești – erau folosite la toate intervențiile, inclusiv urgențe. Această neregulă, alături de medicamentele expirate, defibrilatoarele descărcate și faptul că angajații firmei n-au putut indica persoana care îi coordonează pe parte de acordare îngrijiri medicale – au condus la o suspendare de 30 de zile a licenței firmei.

Conform OM 1519/2009, societatea trebuie să folosească aceste 30 de zile pentru a-și remedia probleme. O comisie DSP va reanaliza atunci situația și poate decide să ridice  suspendarea, s-o prelungească pe o altă perioadă determinată sau, dacă va constata că neregulile persistă și sunt de natură să pună în pericol viața pacienților, să anuleze complet licența firmei.

Angajații biroului de presă al Ministerului Sănătății susțin că instituția nu are statistici naționale privind firmele de ambulanțe private și ne redirecționează către direcțiile județene de sănătate publică și către Institutul Național de Statistică (INS). „Da, nu vă mai mirați, există acolo și lista tuturor spitalelor din țară”, explică funcționarul responsabil cu comunicarea dintre Minister și presă.

În realitate, singurele cifre compilate de INS care au vreo legătură cu ambulanțele private sunt cele privind numărul de pacienți transportați, numărul de pacienți care au primit asistență medicală de la personalul ambulanței și numărul total al ambulanțelor – fără a face însă vreo precizare cu privire la raportul public/privat. Atfel, tot ce putem afla de la INS pe această temă este că, în 2014, în România au funcționat în total 2.819 salvări care au transportat 2.229.328 de persoane și au acordat asistență medicală altor 840.791 de oameni.

Pe site-urile DSP-urilor județene informațiile privind operatorii economici privați pe care i-au acreditat pentru a funcționa ca servicii de ambulanțe private lipsesc. Singura instituție care publică pe site-uri informații cu privire la ambulanțele private este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, însă și acestea tot parțiale și doar la nivel județean.

La nivelul Bucureștiului, 14 operatori economici sunt omologați în acest moment ca furnizori de servicii de tip ambulanță privată, conform informațiilor furnizate astăzi de Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București.

1. S.C. Ambulanța B.G.S. Medical Unit S.R.L.

2. S.C. Puls Medica S.R.L.    

3. S.C.  S.O.S. Medical & Ambulance Emergency Services S.A.    

4. S.C. Bio-Medica Internațional S.R.L.

5. S.C. Clinica „Hipocrat 2000” S.R.L.

6. S.C. Sanador S.R.L.

7. S.C. Scorseze Ambulanță Privată S.R.L.

8. S.C. Centrul Medical Nicomed S.R.L.

9. S.C. Centrul Medical Unirea S.R.L.

10. S.C.Nei Medical Asist

11. S.C. Savier Medical S.R.L.

12. S.C. Centrul Medical Akces SRL

13. S.C. Elena Maria Medical Care S.R.L

14. S.C. Medical Emergency Division S.R.L

Dintre acestea, șapte au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB). De la începutul lui 2015 și până în prezent, acestea au încasat de la stat 27,8 milioane de lei (6,3 milioane de euro) pentru serviciile prestate.

Banii vin pe două căi – din contractele semnate între firmă și Casă, apoi din deconturile pe care Casa le face către acestea pentru serviciile adiționale.

1. S.C. Sanador S.R.L. –  5,171,817.32 lei

2. S.C. Clinica „Hipocrat 2000” S.R.L –   6,472,271.34 lei

3. Ambulanța B.G.S. Medical Unit S.R.L. –  5,383,547.57 lei

4. S.C. Scorseze Ambulanță Privată S.R.L. –  5,248,259.76 lei

5. S.C. Puls Medica S.R.L. – 2,183,750.55 lei

6. S.C. Centrul Medical Nicomed S.R.L. –  2,080,020.76 lei

7. S.C. Centrul Medical Akces SRL –  1,256,090.94 lei

Puls Medica SRL, firma a cărei licență de ambulanță privată a fost suspendată pentru 30 de zile ca urmare a anchetei demarate după moartea fotbalistului Patrick Ekeng, se numără printre cele șapte firme cu care lucrează Casa de Asigurări de Sănătate din București. Firma a încasat, în total, 2,2 milioane de lei de la CASMB – contracte în valoare de peste 1,2 milioane și deconturi de aproape un milion. În paralel, firma a încasat, în intervalul decembrie 2013 – iulie 2015 aproape 734.000 de lei (peste 166.000 de euro) din cinci contracte cu statul.

Camerunezul Patrick Ekeng a murit, vineri, în timpul meciului disputat de echipa la care juca, FC Dinamo București, și FC Viitorul Constanța. Tânărul de 26 de ani s-a prăbușit pe teren în cea de-a doua repriză a partidei, iar intervenția medicilor este acum amplu disputată. Martorii susțin că medicul de pe ambulanță a intervenit târziu, aflându-se în tribune în momentul colapsului. Împotriva acestuia s-a depus deja o sesizare cu privire la modalitatea în care a acționat medicul.

Ambulanța prezentă la stadionul Dinamo era una privată, deținută de firma Plus Medica SRL. Aceasta figura pe lista furnizorilor acreditați de Direcția de Sănătate Publică București pentru astfel de servicii, însă cercetările preliminare au scos la iveală o serie de nereguli grave, printre care stocuri expirate de medicamente în ambulanța respectivă.

Procurori și polițiști au efectuat luni percheziții la sediul Puls Medica SRL, firma din spatele serviciului privat de ambulanță și a clinicilor Puls.

Doctorul Laurențiu Luca, care deține alături de soția sa firma Puls Medica SRL, a apărat intervenția angajaților săi. „Au fost trei ambulanțe dotate cu toate standardele, s-a respectat protocolul stabilit cu o oră și jumătate înainte de meci. Medicul nostru a constatat, conform protocolului de evaluare, că pacientul avea puls și respira spontan, deci nu se face resuscitare într-un asemenea caz”, a declarat Luca sâmbătă, la scurt timp de la moartea lui Ekeng. (ELENA DUMITRU)