AFACEREA PASARELA. Cum și-au adjudecat patru firme lucrările pe DN1, înainte ca procedura de achiziție să fie finalizată. Șova: „Sesizați DNA, eu nu fac așa ceva”

CNANDR a dat undă verde pentru ca patru firme să ridice patru pasarele pentru pietoni pe DN1 în localitățile din Azuga, Bușteni și Comarnic înainte de a finaliza procedura legală de achiziție publică și a semna contractele cu acestea. Societățile au început lucrările exact în ziua în care a început  procedura de încredințare directă și a fost publicată invitația de participare, respectiv pe 6 august, deși în documentație se preciza că ofertele au termen de depunere pe 7 august la ora 8:30.

Pe 7 august, lucrările au fost adjudecate chiar de companiile care se apucaseră de treabă înainte cu o zi, ele fiind cunoscute ca abonate la contracte cu statul.

Pentru cele patru pasarele statul plătește 400.000 euro. Surse din cadrul CNADNR au declarat pentru gândul că mai întâi constructorii s-au apucat de lucru și abia apoi Direcția Regională București a CNANDR a demarat procedurile de achiziție. Au fost contractate patru companii din Prahova care sunt abonate la licitațiile publice.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

Ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova spune că nu „pândește licitațiile” și că nu e treaba lui să urmărească cum se cheltuiește banul public. Directorul care a semnat documentele achiziției spune că nu este nimic ilegal, dar nu a fost în stare să spună dacă a semnat contractele pentru construcția pasarelelor.

Pe DN 1 în dreptul localităților Bușteni, Azuga și Comarnic vor fi puse în funcțiune patru pasarele pietonale. De construcția acestor pasarele se ocupă CNADNR prin Direcția Regionala București. Lucrările pentru cele patru pasarele au fost încredințate direct de Direcția Regională București către patru  companii. Contractarea acestor companii s-a realizat într-un termen fulger.

Achiziție în 24 de ore

Pe 1 august Consiliul de Administrație al CNDNR a alocat câte 95.000 euro pentru fiecare pasarelă, adica 380.000 euro în total. Pe 2 august CNDNR a suplimentat bugetul Direcției Regionale București. Adresa prin care acești bani ajungeau efectiv la Direcția Regională București a fost înregistrată la 6 august. Tot pe 6 august Direcția Regională începe procedura de încredințare directă și publică invitația de participare în care se spune că ofertele trebuie să fie depuse pe 7 august la ora 8:30.

DESCARCĂ AICI DOCUMENTELE LICITAȚIEI

Experții în achiziții publice au arătat că legea permite achiziția directă până în cuantul de 100.000 euro pentru construcții, însă trebuie să existe o justificare ca acest lucru să se întâmple de pe o zi pe alta. De altfel, și legea achizițiilor publice prevede, la articolul 191, că în cazul unor achiziții directe trebuie să se prezinte documente justificative. „Astfel de proceduri de achiziție de pe o zi pe alta se justifică în cazul unor calamități. Adică spre exemplu dacă o viitură rupe un pod. În cazul pasarelelor nu prea se justifică deoarece ele sunt oricum soluții temporare”, a explicat unul din experții consultați de gândul.

Construcția a început marți 6 august, exact în ziua în care Direcția Regională București a emis anunțul că vrea să construiască pasarelele. Această informație a fost confirmată de președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, care a declarat miercuri, 7 august, că marți, 6 august, la amiază, au fost săpate fundațiile pentru pasarele. Marți, 6 august, Direcția Regională a trimis invitațiile de participare pentur achiziționarea lucrărilor de construcție.

În documentele Direcției de Regionale București abia a doua zi s-au deschis ofertele și s-au decis companiile care urmau să construiască. Dar declarația șefului CJ Prahova arată că în realitate lucrările au început înainte ca procedurile de atribuire să fie finalizate.

Pasarelele inspectate de Oprea și Stroe

De altfel, pe 8 august, la o zi după ce au fost deschise ofertele, vicepremierul Gabriel Oprea l-a asigurat pe primarul din Bușteni că pasarelele vor fi date în folosință pe 14 august. Lucrările au fost inspectate atât de către vicepremierul Oprea, dar și de către ministrul de interne Radu Stroe.

Surse: Contractele nu sunt semnate nici după finalizarea lucrărilor

Surse din cadrul CNADNR au explicat pentru gândul că nici miercuri, 14 august, pentru lucrările de la cele 4 pasarele nu existau contracte semnate cu companiile care deja au finalizat sau sunt în curs de finalizare a lucrărilor. De altfel pe site-ul, Direcției Regionale București se menționează că procedurile de achiziție pentru lucrările de construcție ale celor patru pasarele sunt în derulare. Potrivit procedurilor, dacă achiziția ar fi fost finalizată, ea era încadrată la secțiunea achiziții finalizate.

FOTO: Achiziția pasarelelor este încă în derulare

Faptul că achiziția lucrărilor pentru aceste pasarele s-a făcut în mare grabă rezultă și din caietele de sarcini. În documentația de atribuire se menționează că aceste pasarele trebuie să aibă „capacitatea de rezistență economică”. Specialiștii consultați de gândul au explicat că o astfel de mențiune nu își are locul în documentația tehnică de atribuire pentru construcția unei pasarele.

De altfel, în documentele Direcției Regionale București se menționează că fimele care vor câștiga contractele au la dispoziție 9 zile pentru proiectarea pasarelor și 30 de zile pentru montarea lor. Or, în realitate, companiile s-au apucat de construcția pasajelor după ce au fost desemnate câștigătoare.

AUDIO EXPLICAȚIILE DIRECTORULUI DE LA REGIONALA BUCUREȘTI

Contactat de gândul directorul Direcției Regionale București, Radu Munteanu, nu știa dacă pentru lucrările de construcție contractele sunt sau nu semnate. Inițial, directorul a spus că, din ce știe, există contracte semnate, apoi a revenit spunând că de fapt s-au finalizat doar negocierile pe prețuri.

„Eu mă ocup de construcția pasarelelor mai mult de partea tehnică. S-au făcut toate procedurile. Nu pot sa vă zic mai multe detalii. De trei nopți stau aici și prin parcări. Eu știu că sunt contractele semnate, dar nu pot să vă zic că nu știu. Nu am mai fost la București de trei zile. Eu știu că s-au făcut procedurile și se fac negocierile și toate procedurile legale”, a declarat Radu Munteanu.

Toate documentele privind achiziția lucrărilor pentru cele patru pasarele sunt semnate de Radu Munteanu. Întrebat care este justificarea faptului că toată procedura de achiziție a durat 24 de ore,  acesta a declarat următoarele:  „Nu pot să vă dau nici o explicație acum. Am o presiune extraordinară. Nu este nimic ilegal asta pot să vă spun”

Șova: „Nu stau să pândesc licitațiile. Dacă e ceva în neregulă sesizați DNA-ul”

Contactat de gândul, ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova  – care are în subordine CNADNR – a declarat că nu urmărește licitațiile și, cu toate că are un corp de control, ne-a indicat să sesizăm DNA dacă există suspiciuni privind contrucția pasarelelor. „CNADNR are 40.000 de contracte în derulare. Nu le cunosc pe din afară și nici nu stau să pândesc licitațiile. Dacă e ceva în neregulă, sesizați DNA-ul. Eu nu mă ocup cu așa ceva. Am un corp de control, dar nu se ocupă cu așa ceva”, a explicat Șova.

Ministrul Sova a declarat pentru gândul că, în urmă cu o lună, l-a demis pe Radu Munteanu și că nu are cum să fie director la Direcția Regională București. „Cred că el e director la întreținere sau lucrări”, a mai adăugat Șova.

AUDIO DECLARAȚIA LUI ȘOVA

Cu toate acestea, pe 6 august, Radu Munteanu a semnat documentele pentru pasarele în calitate de Director al Regionalei București. Surse din cadrul CNADNR au explicat pentru gândul că Radu Munteanu a fost demis de Șova dintr-o funcție de conducere ocupată la structura centrală a CNADNR, însă a fost numit la conducerea Direcției Regionale București prin ordin al directorului CNADNR, Mircea Pop. Alți angajați ai CNADNR au explicat că Radu Muntean este și acum șeful Regionalei București. „Situația lui a fost mereu complicată. La un moment dat a fost director de weekend. Adică a fost pus director vineri și a fost demis luni”, au mai spus angajații CNADNR.

Ministrul Șova, directorul CNADNR Mircea Pop, și Radu Munteanu nu au răspuns solicitărilor gândul de a explica această situație.

Revenind la pasarelele de 400.000 euro, CNADNR a investit în aceste lucrări deși ele sunt temporare. Aceste pasarele urmează să fie demontate și în locul lor statul va investi în pasaje subterane. „Sunt provizorii, pentru un an de zile. Dacă într-un an de zile nu se construiesc celelalte două pasaje subterane, o să fie o problemă pentru că o să le dăm jos”, a declarat Emanoil Savin, primarul orașului Bușteni.

Cine sunt firmele care au câștigat contractele

De construcția celor patru pasarele s-au ocupat mai multe companii printre care Cast S.R.L., Coni S.R.L., Rebelis Constructii și Matero AMA.

Matero AMA una dintre cele patru companii care construiesc una din pasarelele peste DN1 este deținută de Mihai Matei. Potrivit înregistrărilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice compania Matero AMA a câștigat din 2010 opt licitații de la Consiliul Județean Prahova, valoarea totală a contractelor fiind de 5,2 milioane lei. Matero AMA a mai câștigat și două contracte de lucrări de la Direcția Regională București a CNADNR.

Matero AMA, Cast SRL și Coni SRL au primit contracte de deszăpezire în Prahova în 2012 în valoare de 6,2 milioane lei.

Întrebat de faptul că lucrările la pasarele s-au făcut fără un contract, Matei a refuzat să facă vreun comentariu. „Nu fac nici un fel de comentarii pentru că nu se poate”, a spus Mihai Matei, proprietarul companiei. Întrebat dacă din punctul său de vedere este corect să construiească pasarela fără contract, acesta a explicat în felul următor: „Pe lumea asta mai e ceva corect? Nici măcar legile nu sunt ok.”

ASCULTĂ AICI DISCUȚIA CU PROPRIETARUL COMPANIEI

Coni SRL este constructorului pasarelei de la Bușteni. Compania este deținută de către omul de afaceri Onea Nicolae. Compania a mai câștigat un contract de asfaltări în valoare de 800.000 lei, contract finanțat de Consiliul Județean Prahova condus de Mircea Cosma, PSD. Potrivit înregistrărilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice compania Coni SRL a câștigat în aprilie 2013 un contract în valoare de 11 milioane lei pentru lucrări de întreținere pentru drumuri naționale și autostrăzi. Contractul a fost scos la licitație de CNADNR. Coni SRL a câștigat în 2010 și un contract de peste 9 milioane lei pentru realizarea sistemului de canalizare în comuna Banca. Contractul este finanțat din fonduri europene. În 2012 Coni SRL a câștigat și un contract pentru serviciile de deszăpezire de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 600.000 lei. 

O altă companie care lucrează la pasarele este Cast SRL deținută de omul de afaceri Ioan Palada. Compania este înregistrată pe numele Olgăi Palada, mama lui Ioan Palada.

Potrivit înregistrărilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice compania Cast SRL în asociere cu alte două companii a câștigat un contract de 16 milioane lei de la Consiliul Județean Prahova pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru comunele  CERASU, DRAJNA, BATRANI, STARCHIOJD SI POSESTI. În 2011 compania a câștigat două contracte în valoare totală de 3,2 milioane lei tot de la CJ Prahova pentru întreținerea unui drum județean. În septembrie 2012 Cast SRL a câștigat un contract de 5,7 milioane lei de la CNADNR pentru modernizarea DN1 tronsonul Sinaia. În 2011 Cast SRL a câștigat un contract de 9,7 milioane lei pentru modernizare drumuri locale, reabilitare cămin cultural , înființare gradiniță și înființare after school în comuna Puchenii Mari, județul Prahova . Compania a mai câștigat în 2011 două contracte în valoare de 600.000 lei pentru reabilitarea unor străzi în Ploiești. Tot în 2011, compania a câștigat contractul de reabilitare a străzilor din Câmpina, Prahova, în valoare de 1,8 milioane lei.

Un studiu al IPP arată că firma Cast SRL a câștigat între 2009 și 2010 un număr de 142 contracte publice în valoare totală de 65 milioane euro. Fiind inclusă în top 50 companii care au câștigat contracte cu statul.

Rebelis Constructii care construiește a patra pasarelă peste DN1 este deținută de către Bucur Camelia Mihaela. Rebelis Constructii SRL, la fel ca și celalte trei companii, a obținut constant contracte de la autoritățile locale din Prahova.

Rebelis Constructii a câștigat 3 licitații organizatate Consiliul Județean Prahova în valoare totală de 2,5 milioane lei. În aprilie compania a mai câștigat un contract 200.000 lei pentru refacerea drumurilor din comuna Jugureni Prahova. Anul acesta compania a mai câștigat și contractul în valoare de 100.000 euro pentru construcția a două săli de grădiniță în localitatea Sahateni din Buzău.