Cel mai popular subiect este asasinarea generalului iranian Qasem Soleimani și reacția agresivă a Iranului, care a bombardat bazele SUA din Irak.
Analiștii spun însă că nu vom avea un război, deoarece ambele părți – SUA și Iran – vor acționa cu o oarecare precauție, în ciuda atacurilor directe, verbale și militare.
Potrivit unei analize digi24.ro, Iranul a mizat pe fiica lui Soleimani, 13 scenarii „negre” pentru SUA și – evident – atacul cu rachete asupra bazelor militare SUA din Irak.
Ironia sorții a făcut ca mai mulți oameni să moară călcați în picioare la funeraliile pompoase ale lui Soleimani decât în atacul propriu-zis cu dronă.
CE RACHETE AU IRANIENII
foto: Digi24
Rachetele cu rază scurtă și medie fac parte din arsenalul Irakului, cel mai mare din Orientul Mijlociu.
O rachetă iraniană poate lovi ținte din Europa. Dacă ne referim la scutul de la Deveselu, acesta ne-ar putea apăra de un asemenea atac.
NATO ar putea acționa în virtutea articolului 5 din tratatul Alianței, care garantează apărarea colectivă a țărilor. Tratatul a fost invocat după atacurile de la 11 septembrie 2001, care au zguduit America.
Marele mediator în tot conflictul ar putea fi Rusia, asumându-și un rol „salvator”.
Declarații de război
Javad Zarif, ministrul de Externe al Iranului: „Zilele lor în regiunea noastră sunt numărate, nu pentru că ar întreprinde cineva o acțiune contra lor, ci din cauza faptului că nu sunt bineveniți.
Acesta este terorism de stat, este un act de agresiune contra Iranului, echivalează cu un atac armat contra Iranului și vom răspunde.
SUA trebuie să se trezească la realitate, oamenii din această regiune sunt furioși, oamenii din această regiune vor ca SUA să plece. SUA se află în regiune de mulți ani și nu a adus niciun fel de siguranță.
El (n.r: Donald Trump) arată comunității internaționale că nu respectă legile internaționale, că este pregătit să comită crime de război, pentru că atacarea siturilor culturale înseamnă crimă de război”.
Mike Pompeo – secretarul de stat al SUA: „Zarif este un propagandist de primă mână. A fost decizia corectă, am evaluat corect (situația, n.r.). Pentagonul a făcut o treabă excelentă, iar președintele a luat o decizie total legitimă, justificată și în conformitate cu strategia noastră. În cazul în care iranienii fac altă alegere greșită, președintele va răspunde în același mod în care a făcut-o săptămâna trecută: decisiv, serios și care a avertizat Iranul despre constrângerile pe care le vom pune asupra regimului pentru a nu mai pune în pericol viețile americanilor”.
foto: Digi24
Istoria relațiilor SUA-Iran este una complicată:
„Iranul, sub conducerea măreață a șahului, este o insulă de stabilitate într-una dintre cele mai tumultoase regiuni ale lumii”, spunea fostul președinte american Jimmy Carter în 1977.
„Regimul iranian este lider în finanțarea terorismului. Exportă rachete și alimentează conflicte în Orientul Mijlociu” – spunea președintele american Donald Trump, în 2018.
O problemă vizibilă a fost cea legată de intervenții pentru schimbarea regimului de la Teheran. În 2018, avocatul lui Trump, Rudy Giuliani, a declarat că șeful său își dorește să schimbe regimul iranian.
Sebastian Gorka, asistentul lui Trump, a declarat însă că „președintele nu crede în schimbarea regimului”.