„Alexandra Grasa”, ÎNAINTE și DUPĂ. Lupta unei adolescente din România cu kilogramele, stereotipurile și batjocura

Alexandra Mitruțoiu este o adolescentă care în copilărie a fost supraponderală. Problemele cu greutatea au început să apară încă din primii ani de viață, după o vacanță la bunici. „Când am ajuns acasă, o vecină m-a întrebat dacă am tăiat porcul. Nu mi-a dat seama atunci ce a vrut să zică, dar când am ajuns la școală am început să realizez că era ceva în neregulă cu mine”, își amintește tânăra care este elevă în clasa a X-a la Liceul Internațional de Informatică București, profil filologie, olimpică la engleză și română.

Foto: Alexandra Mitruțoiu înainte și după ce a slăbit.

Mama ei, Nadia Mitruțoiu, spune că la început nu și-a dat seama că fiica ei avea o problemă, „Alexandra era copilul perfect și nu puteam realiza faptul că avea probleme cu greutatea. O vedeam ca pe un copil normal. Am început să fiu conștientă de faptul că Alexandra avea o problemă în clasa a II-a, în prima zi de școală, după ce am mutat-o la altă școală. A făcut o poză de grup cu ceilalți colegi ai ei și diferențele erau evidente. Atunci a fost cea mai nefericită zi din viața mea„, povestește mama adolescentei.

„Mă durea când îi auzeam pe copii spunându-i Alexandra Grasa”

„Pentru mine ca părinte a fost destul de greu să accept această realitate și să deschid acest subiect cu fiica mea, care era un copil. A trebuit să fac ceva pentru că mă durea când îi auzeam colegii că îi spuneau ‘Alexandra grasa!”. E un sentiment extrem de dureros ca părinte să îi auzi pe alții cum îți jignesc copilul. Sunt ferm convinsă că și alți părinți simt durerea pe care am simțit-o eu. Dar, trebuie să găsească forța interioară și să își ajute copilul. Cunosc persoane care ignoră această problemă. Obezitatea infantilă nu trebuie ignorată, iar tu, ca părinte trebuie să iei atitudine și să îți ajuți copilul”, spune Nadia Mitruțoiu.

În prezent, Alexandra nu mai are probleme cu greutatea și este decisă să le împărtășească și celorlalți copii supraponderali problemele cu care s-a confruntat. „Din clasa a II-a și până în clasa a IV-a mama a tot încercat să-mi caute un specialist care să mă ajute să învăț cum să mănânc. În clasa a V-a am ajuns în cele din urmă la un medic nutriționist, care mi-a recomandat o dietă disociată pe bază de pește. Am reușit să slăbesc în jur de 7 kilograme, dar la scurt timp am pus la loc 10 kilograme. Ai mei erau disperați, nu știau ce să mai facă ca să mă ajute. Mama s-a tot documentat pe internet, dar nu a găsit prea multe informații. Asta se întâmpla prin anul 2006. Cel mai mult am avut 68 de kilograme”, povestește adolescenta.

După 9 ani în care s-a confruntat cu stigmatul de „grasă”, Alexandra a reușit să slăbească 20 de kilograme. „A fost într-o tabără de nutriție. Am aflat de ea dintr-o revistă. Cred că la început a fost reticentă când am adus în discuție acest lucru. Dar în cele din urmă a acceptat. Mai mult, i-a plăcut atât de mult încât a mai fost de două ori, o dată chiar și cu prietena ei cea mai bună de atunci”, a spus mama Alexandrei.

Timp de 6 zile a învățat ce trebuie să mănânce, ce alimente trebuie să evite, cum să combine alimentele și cât de importantă este mișcarea în viața unui copil. Recunoaște că schimbările au fost radicale în ceea ce privește regimul alimentar, dar spune că s-a obișnuit repede cu noul stil de viață. Au trecut trei ani de când a participat la tabăra de nutriție și de atunci se menține. „Acum am 52 de kilograme la o înălțime de 1,74. Fac dansuri și acord o importanță deosebită dietei. Niciodată nu sar peste micul dejun. Este cea mai importantă masă a zilei. În fiecare săptămână am o zi ‘de făcut prostii’, adică pot să mănânc ce vreau, iar atunci la micul dejun mănânc vreo 5 clătite făcute de mama de te lingi pe degete”, spune adolescenta.

Deși a fost un copil cu probleme de greutate nu evită ieșirile în oraș cu prietenii. „Lângă liceul meu există două restaurante de tip fast-food. Merg cu colegii mei după ore să bem un suc sau să mâncăm ceva. La astfel de ieșiri evit să mânânc sandvișuri și să beau băuturi cabogazoase. Nici acasă nu am așa ceva. Beau apă, fresh sau limonadă. În ceea ce privește mâncarea optez pentru salate, fără sosuri. Mai mănânc și șaorma, rețetă proprie: lipie, carne și legume”, spune Alexandra.

Obezitatea ucide mai mulți oameni decât foametea

Obezitatea este considerată de Organizația Mondială a Sănătății boala secolului XXI. Datele OMS arată că 65% din populația globului trăiește în țări unde kilogramele în plus ucid mai mulți oameni decât o face foametea. Un studiu publicat de The Times arată că în 2010 peste trei milioane de persoane au murit din cauza unor afecțiuni provocate de obezitate, printre care se numără diabetul de tip II, infarct sau atac cerebral.

Mai mult, statisticile oficiale arată că numărul persoanelor obeze s-a dublat în ultimele trei decenii. Astfel, ultimele date arată că 1,4 miliarde de persoane trecute de vârsta de 20 de ani sunt supraponderale, iar 11% dintre acestea sunt obeze. Această boală afectează tot mai mulți copii. În 2012 peste 40 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi.

Un studiu recent dat publicității de Ministerul Sănătății arată că și în România obezitatea infantilă a devenit o problemă: un copil din patru cu vârsta de 8 ani este supraponderal sau obez. Concluzia a fost luată după un studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de 207 școli, din mediul urban și rural.

Rodica Nassar: „Susțin introducerea în școli a unui program de educare nutrițională”

„Obezitatea infantilă este deja o problemă în România”, atrage atenția biologul Livia Nena. Afirmația specialistei în nutriție este întărită de o statistică îngrijorătoare dată publicității de Ministerul Sănătății: 26,75% dintre copiii români de 8 ani sunt supraponderali sau chiar obezi. Cercetarea a fost realizată prin Institutul Național de Sănătate Publică, în cadrul proiectului coordonat de Organizația Mondială a Sănătății, European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI).

Prevalența obezității în rândul copiilor crește de la an la an. În urmă cu aproximativ 4 ani, prof. dr. Nicolae Hâncu, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a prezentat datele unui studiu realizat la Cluj. În cercetarea respectivă se arăta că 3,5% dintre copii erau obezi.

Atât medicii, cât și autoritățile sunt conștiente de impactul negativ pe care îl are acest fenomen. „Consecințele supraponderalității în timpul copilăriei constau în boli cardiovasculare și diabet de tip II, probleme ortopedice și tulburări mintale, rezultate slabe la școală și de o scădere a stimei față de sine. Prevalența obezității s-a triplat în 2010 față de anul 1980 (OMS). Din această cauză, România, și-a exprimat disponibilitatea de a participa la proiectul OMS”, a declarat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

Rodica Nassar, președinta Comisiei pentru Sănătate și Familie din cadrul Camerei Deputaților, a declarat pentru gândul că populația tânără trebuie educată și în privința nutriție și nu doar la orele de dirigenție. „Susțin introducerea în școli a unui program de educare nutrițională. Ar trebui să existe în școli ore speciale la care să fie invitați nutriționiști care să vorbească despre importanța dietei echilibrate. Ar trebui făcut un program realizat în colaborare cu ministerul Sănătății și cel al Educației cu ajutorul căruia am putea scădea incidenței obezității infantile. Este important ca un copil să învețe încă din primii ani ce să mănânce și ce să bea. La fiecare colț de stradă sunt tentații, iar cel mic trebuie să învețe că produsele de tip fast-food sunt dăunătoare, iar efectul negativ se vede pe termen lung”, a spus Nassar.

Președinta Comisiei pentru Sănătate și Familie din cadrul Camerei Deputaților recunoaște că și fiica ei, în vârstă de 12 ani, este tentată de preparatele de tip junk-food. „Îmi mai spune: ‘Mami vreau să beau și eu suc”, iar atunci îi explic că aceste alimente îi provoacă o stare de bine pe moment, dar pe termen lung o pot îmbolnăvi”.

Obezitatea, o problemă mai mare în rândul băieților

Potrivit studiului realizat la nivel european, prevalența obezității este semnificativ mai mare în mediul urban față de mediul rural și cel semi-urban și de aproape de două ori mai mare la băieții de opt ani din România față de fetele cu aceeași vârstă. În urma centralizării datelor a rezultat că aproximativ două treimi dintre copiii incluși în studiu sunt normoponderali, cinci la sută sunt subnutriți, iar peste unu la sută suferă de subnutriție severă.

Datele studiului mai arată că aproximativ un sfert dintre subiecți sunt supraponderali sau obezi. Prevalența suprapoderalității (inclusiv obezitatea) la copiii de opt ani din România este de 26,75 la sută, iar prevalența obezității este de 11,6 la sută. La nivel european, prevalența supraponderalității (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3 la sută și 49 la sută la băieți și 18,4 la sută – 42,5 la sută la fete. Prevalența subnutriției (inclusiv cea severă) în țările participante la prima rundă este în general sub 2,5 la sută. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria și Cehia (3,2 la sută).

În ceea ce privește distribuția stării de nutriție pe sexe, la nivel național, aproximativ cinci la sută dintre fete și același procent dintre băieți au subnutriție, iar subnutriție severă prezintă aproximativ unu la sută. Procentul de fete normoponderale (71,1) este cu 5,9 mai mare față de procentul de băieți normoponderali (65,2).

„Prevalența supraponderalității și obezității la băieți (29,8 la sută) este cu 6,1 la sută mai mare decât la fete (23,7 la sută). Prevalența obezității la băieții de opt ani din România (15,03 la sută) este cu 6,79 la sută mai mare față de prevalența obezității la fetele de aceeași vârstă (8,24 la sută). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalența excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1 la sută (Belgia) și 49 la sută (Italia) la băieți, iar la fete între 22,7 la sută (Belgia) și 42,5 la sută (Italia)”, mai arată datele studiului.

Prevalența obezității se înscrie între următoarele limite: 7,5 la sută în Norvegia – 26,6 la sută în Italia la băieți și șase la sută în Norvegia – 17,3 la sută în Italia la fete. Prevalența subnutriției severe nu diferă semnificativ în funcție de gradul de urbanizare (6,1 la sută în rural față de 4,2 la sută în urban și 3,8 la sută în semi-urban).

În România, studiul s-a desfășurat pentru grupa de vârsta opt ani, iar datele au fost colectate în luna mai 2013, pe parcursul a trei săptămâni, conform metodologiei și calendarului propuse de OMS.

Măsurătorile au fost realizate pe un eșantion reprezentativ de 207 școli, din mediul urban și rural, alese prin randomizare simplă, folosind ca bază de eșantionare totalitatea școlilor primare din țară care au un număr de copii înscriși de cel puțin 40 de elevi / școală (4.589 de școli).

Vârsta ideală pentru a-l învăța pe copil principiile unei diete echilibrate

Medicul nutriționist Mihaela Bilic spune că unui copil ar trebui să i se explice câteva principii de bază despre ce înseamnă o dietă echilibrată începând cu vârsta de 6 ani. „La această vârstă compoziția de lipide (nr. grăsime) este minimă, însă după această vârstă numărul celulelor adipoase se multiplică și cantitatea de grăsime din organism crește, pregătind corpul pentru pubertate. Aceasta este perioada cea mai importantă din punct de vedere ponderal pentru viitorul adult, deoarece odată formate celulele adipoase ele nu dispar și nici nu mor. Prin cure de slăbire doar își micșorează volumul. Astfel, ‘bagajul” de celule adipoase dezvoltate între 6 și 10 ani impreună cu apetitul corespunzător acestuia vor rămâne constante toată viața”, a declarat dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist și autoarea cărții „Sănătatea are gust”.

Pentru că un copil nu poate avea restricții alimentare la fel de severe ca o persoană adultă, deoarece organismul este în plin proces de dezvoltare, nutriționiștii recomandă eliminarea din dietă a dulciurilor, grăsimilor „rele” și limitarea făinoaselor. „Organismul unui copil se poate dezvolta foarte bine fără nici un gram de zahăr, deși este cel mai bun furnizor de energie. Alimentul duce la dezechilibre metabolice, provoacă descărcări de insulină în corp, insulina fiind hormonul îngrășării”, afirmă bio-nutriționistul Nena. Fructele, mierea, cerealele integrale, fructele uscate sunt op­țiunile sănătoase de energie recomandate de specialist. Experții în nutriție mai recomandă părinților să renunțe la nesănătosul obicei de a-i da bani copilului ca să își cumpere mâncare pentru la școală.

„Sandviciurile făcute în casă sunt mult mai sănătoase, comparativ cu chipsurile, covrigeii sau hamburgerii cumpărați de la colțul străzii sau de la magazinele de tip fast-food”, spune dr. Livia Nena. Ciocolata, prăjiturile sau bomboanele nu trebuie interzise cu desăvârșire, ci trebuie mâncate cu limită. „O dată pe lună sau pe săptămână nu se întâmplă nimic dacă oferim copilului câteva bucăți de ciocolată sau o prăjitură”, conchide dr. Nena.

Ce trebuie să conțină meniul zilnic al unui copil

Medicii nutriționiști spun că, deși porțiile unui copil sunt considerabil mai mici decât cele ale unui adult, și acesta trebuie să aibă zilnic cinci mese: trei principale și două gustări. Fructele și legumele pot reprezenta pentru cei mici gustarea ideală. Specialiștii au realizat pentru gândul meniul zilnic al unui copil.

● Micul dejun ar putea consta în 1-2 felii de pâine integrală, cu un ou fiert sau câteva felii de brânză asezonate cu un castravete, o roșie sau un ardei gras. „Pâinea integrală este un ‘combustibil” perfect pentru copil. Aceasta îi va asigura micuțului energia de care are nevoie”, a precizat dr. Nena. Tot la micul dejun se poate opta și pentru un borcănel cu iaurt sau o porție de lapte cu cereale integrale.

● La masa de prânz un copil poate mânca o salată, o supă, ciorbă sau 100 de grame de carne de curcan, vită sau pește. „Carnea trebuie preparată la cuptor sau la aburi, nu prăjită, deoarece prin prăjire carnea acumulează foarte multe calorii de la ulei”, precizează dr. Livia Nena.

● La cină copilul trebuie să mănânce preparate ușoare, care să nu îi îngreuneze digestia. Astfel, un pilaf cu legume, o tocăniță de legume sau o porție de lapte cald ar putea reprezenta cina ideală pentru un copil.

„Fie că este oferită de la școală, fie că este adusă de acasă, există cu siguranță o gustare în intervalul de timp pe care elevul îl petrece la ore. Deoarece snack-urile și alimentele preambalate conțin de obicei prea multe calorii provenite din grăsimi și zahăr, copiii trebuie încurajați să-și ia cu ei un sandviș. Deși este monotonă, această variantă conține glucide lente – făină și proteine slabe – șuncă, brânză, ou, care acoperă necesarul energetic al copilului și elimină tentația pentru dulciuri. Alte sugestii pentru o gustare sănătoasă sunt frcutele, băuturile pe bază de lapte sau biscuiții cu cereale”, a menționat dr. Mihaela Bilic.

Dieta din primul an de viață poate determina apariția obezității

Anamaria Iulian, medic nutriționist și psiholog, supranumită și „nutriționista copiilor”, spune că obezitatea infantilă este o problemă ce nu trebuie ignorată. „Alimentația unui copil joacă un rol determinant în ceea ce privește greutatea lui ca și adult. Mămicile trebuie să conștientizeze că dieta adoptată în primul an de viață poate determina apariția obezității. Astfel, în primele 6 luni este indicat alăptatul exclusiv, iar după se începe diversificarea. Prin diversificare majoritatea mămicilor înțeleg că trebui să îi introducă în dieta copilului fructe. Greșit. Astea le introducem cât mai târziu, deoarece riscăm să îi formăm copilului gustul pentru dulce”, punctează dr. Iulian.

Foto: dr. Anamaria Iulian, nutriționista copiilor

Aceasta recomanda ca după 6 luni, în dieta copilului să se introducă legumele. „Supe de legume, legume pasate, legume moi fierte sau făcute la aburi. Totul fără sare și cu atât mai mult fără zahăr”, menționează nutriționista copiilor.

Dr. Anamaria Iulian lucrează de 6 ani cu copii care au probleme cu greutatea. Are o echipă de 3 oameni, alături de care lucrează: un nutriționist, un psiholog și un kinetoterapeut. În fiecare an organizează tabere de nutriție, unde timp de 6 zile îi învață pe copii să mănânce și să facă mișcare. „Un copil trebuie să aibă o dietă diversificată. Un copil nu poate mânca cât un adult. Acesta va mânca jumătate, cel mult două treimi din porția unui adult”, spune aceasta.

Dr. Anamaria Iulian spune că de-a lungul carierei sale s-a confruntat cu cazuri de-a dreptul disperate. Unul dintre acestea este al lui Alexandru, un tânăr de 18 ani, care cântărea în jur de 170 de kilograme. „Nu pot să spun cu exactitate ce greutate avea pentru că în momentul în care s-a urcat pe cântar mi-a apărut 150, greutatea maximă pe care o poate suporta aparatul, iar apoi s-a închis. Timp de două luni nu am putut să îl cântăresc. Am lucrat cu el fără să știu ce greutate avea. Într-un an și jumătate a slăbit 70 de kilograme. A fost un copil conștiincios care a respectat toate recomandările mele”, a spus nutriționista.

Foto: Alexandru înainte și după ce a ținut regim