Redăm integral a doua parte a interviului acordat de ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu:
Agenda digitală pentru România este constituită dintr-un grup de initiative, dintr-un grup de dosare și se află în desfășurare pe mai multe componente. Toate fac parte din ceea ce numim eGovernment. Sunt demersuri de mare anvergură, ce presupun finanțări europene. Partea de Cloud guvernamental este un proiect care a pornit ca și inițiativă acum câțiva ani, dar undeva în primăvara acestui an se va finaliza studiul de fezabilitate după care va intra în procesul de finanțare efectivă. Cred că în România există foarte multă inițiativă din diferite părți ale administrației statului pentru creșterea nivelului de digitalizare. De fapt, agenda digitală, acesta este rolul ei în principiu, să aducă la o congruență toate aceste inițiative și tot acest efort într- un punct unic de tracțiune, astfel încât să putem asambla toate acestea toate aceste demersuri și împreună să creștem gradul de digitalizare al României. Există orașe care au un nivel de digitalizare mai ridicat, deja cochetează cu conceptul de Smart ,altele puțin mai progresive dar nu atât de rapide în adopția noilor tehnologii. Văd că se poate și încep la rândul lor să se facă pași îndrăzneți pe această cale.
MEDIAFAX: De ce aceste diferențe?
Alexandru Petrescu: Câteodată ține de edili, câteodată ține de premisele economice ale orașului, ține de strategie de investiție a urbei și ca peste tot avem oameni mai înclinați spre tehnologie, alții poate mai puțin înclinați spre tehnologie, dar chiar și ce mai puțin terminați odată ce văd beneficiile digitalizării se îndreaptă cu pași îndrăzneți și rapizi spre digitalizare. Acesta este viitorul, este iminent și ar fi bine să îl îmbrățișăm și să accelerăm pe acest drum fiindcă și la nivelul Europei discuția ține de a reduce spațiul care astăzi ne desparte de America de Nord. De exemplu, în ceea ce privește inițiativa de înaltă tehnologie, inovația, adopția de noi tehnologii. Vă dau niște exemple în Europa cea mai compania de tehnologie cu cea mai mare cifră de afaceri nu am să îi dau numele, dar este de 200 de miliarde de euro, în Statele Unite este de 800 de miliarde de euro. Eu am încredere și președinției României la Consiliul European are încredere că UE poate deveni un lider în economia digitală mondială.
MEDIAFAX: Ministerul Comunicațiilor este afectat de faptul că președintele a amânat promulgarea bugetului pe 2019?
Alexandru Petrescu: Cred că întreaga țară este afectată de amânarea bugetului pe 2019 și nutresc speranța că președintele va regăsi înțelepciunea de a promova acest buget în cel mai rapid mod cu putință, fiindcă nu ține doar de Ministerul Comunicațiilor. Ține de planurile de afaceri, ține de alocări bugetare pe toate ministerele componente ale Guvernului, ține de companiile naționale, ale căror bugete sunt de asemenea puse în așteptare, ține de bugetele administrației locale. care la rândul lor așteaptă și ei în continuare ca bugetul de stat să fie aprobat. Eu îmi exprim speranța că în scurt timp acest buget va fi aprobat, după care putem reintra în matca normală de activitate guvernamentală pe toate structurile.
MEDIAFAX: Zona IT aduce în jur de 10% din PIB, dar, în acelasi timp, piața nu dispune de forță de muncă. Veți acționa pentru creșterea numărului de programatori, în colaborare, cu Ministerul Educației?
Alexandru Petrescu: Într-adevăr, sunt o serie de planuri în comun pentru a aduce o îmbunătățire în ceea ce privește specializarea elevilor, studenților și a celor care doresc să-și regândească specializarea în profesie. Sunt programe pe care chiar zilele trecute le-am discutat la nivelul Ministerului Educației și, totodată, dincolo de o specializare a forței de muncă. Suntem în al treilea an în care am păstrat scutirea de impozit pe venit pentru programator, pentru cei ce lucrează în zona de IT. Această scutire pe taxa de impozit pe venit se regăsește în venituri nete mai mari și trăiesc cu speranța că și mai mulți români ,care poate au plecat în străinătate cu ceva timp în urmă, își regăsesc opțiunea profesională în a se întoarce în România. Un număr important deja o fac, dar sper să fie din ce în ce mai mulți care să considere că și lucrând în România în IT îți poți asigura un trai de viață bun. Sunt discuții ce țin de îmbunătățirea programului educational, de introducere a lecțiilor de coding, de programare, din clase cât mai timpurii. Există intenții de a lansa pilot pe unele cicluri școlare. În perioada următoare, sunt convins că dincolo de programele ce țin de îmbunătățirea condițiilor de educație, fiindcă avem și programe unde Ministerul Educației este aplicant pentru a finanța furnizarea către școli, către profesori, către elevi, de table electronice, de tablete electronice, pentru a crește în sine nivelul digitalizării în educație. Sunt convins că doamna ministru al Educației va da detalii.
MEDIAFAX: Apariția OUG 114 a făcut ca unii dintre jucătorii din piața de telecomunicații să anunțate posibilitatea retragerii din licitatia pentru 5G, este cazul Telekom. Cum îi veți convinge
Alexandru Petrescu: Nu ține de a convinge operatorii. Ține de a crea un cadru care să fie îndeajuns de atrăgător pentru operatori, pentru a veni și a-și depune ofertele de achiziție. Intenția certă este de a avea această licitație pentru 5G la sfârșitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicațiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Este un înainte și după 5 G. Pe de altă parte, Ordonanța are două component foarte importante și ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obținut de operatorii din piața de telefonie mobilă și capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităților. Este un proces continuu, prin care trebuie să discutăm într-un mod transparent, să găsim metode și modele fiscale în care fiecare să-și regăsească oarecum scopul atins. Aceste discuții au loc și au loc în continuare.
A doua componentă foarte importantă este o componentă de disciplinare și de curbare a unor practici ce s-au regăsit în piața de telecomunicații, nu neapărat din vina operatorilor, și aici mă refer la posibila existență a unor rețele de telecomunicații, poate cu avize incomplete, poate unele fără autorizație de construcții, și de comun accord am agreat că trebuie să lucrăm și în această zonă, să putem să venim pe de-o parte cu un nivel de penalizare al acestor practici care să-i determine pe cei ce în continuare doresc să o facă, să se mai gândească și pe cei care de bună intenție doresc să reintre în matca normalității, să o poată face în mod util. Există beneficii din Ordonanța 114 pentru toată lumea. Pe de altă parte, nu există arhitectură fiscală perfecta și căutăm ca, împreună cu operatorii, să găsim un mod de fiscalizare activității din telecomunicații din care toată lumea să iasă învingător.
Urmăriți aici prima parte a interviului