Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România: PROPAGANDA politică și neconectarea la PIAȚA MUNCII încă predomină în mediul UNIVERSITAR

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a lansat Raportul național pe anul universitar 2017-2018, privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului în instituțiile de învățământ superior de stat din țară, document care oferă o imagine detaliată a situației existente în învățământul superior.

Documentul analizează atât gradul de implementare la nivel local al prevederilor documentului național, precum și gradul de respectare a drepturilor și obligațiilor studenților. Adoptat la propunerea ANOSR, după negocieri ce au durat peste 5 ani, Codul drepturilor și obligațiilor studentului este actul normativ care reglementează toate drepturile, obligațiile și responsabilitățile studenților înmatriculați în universitățile din România și reprezintă prima inițiativă legislativă exclusiv studențească, iar aria sa de aplicabilitate este valabilă atât în universitățile de stat, cât și în cele private, scrie asociația pe pagina sa.

La 7 ani de la emiterea codului „încă există instituții de învățământ superior de stat care nu au adoptat un astfel de document propriu”, spun studenții de la ANOSR.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Aproape un sfert (22,22%) dintre universitățile de stat din România nu le oferă, la acest moment, acces public online studenților la un Cod universitar al drepturilor și obligațiilor studentului sau nu l-au adoptat.

În numeroase cazuri, instituțiile de învățământ superior au înțeles prin adoptarea unui Cod propriu trunchierea celui existent la nivel național, din documentele a peste 10% dintre universități fiind omise mai mult de jumătate dintre prevederile cuprinse în varianta de referință națională, scrie ANOSR pe site-ul său.

Studenții fac și un inventar pe scurt al neregulilor din sistemul de învățământ superior care s-au accentuat de la raportarea precedentă.

Studenții reclamă participarea lor scăzută în procesul de revizuire al planurilor de învățământ, precum și neadaptarea și neactualizarea acestor planuri cu cerințele curente ale pieței muncii, fără o consultare cu absolvenții. Acesta este motivul pentru care ei cer introducerea explicită în Legea educației naționale a prevederilor care reglementează componența structurilor de conducere din instituțiile de învățământ superior și prezența studenților în ele într-un procent de minimum 25% și în Consiliile departamentelor.

Evaluarea cadrelor didactice de către studenți nu este abordată pe cât de riguros ar fi recomandat, mai spune ANOSR. Studenții nu sunt încurajați să participe la aceste evaluări sau nu pot evalua deloc, rapoartele cuprinzând rezultatele centralizate pentru fiecare profesor în parte nu sunt publicate în peste 60% dintre universitățile analizate, iar efectele reale ale acestor demersuri asupra procesului educațional din universitățile românești sunt departe de a apărea prea curând, în lipsa creării și dezvoltării unei culturi a evaluării, mai arată reprezentanții studenților.

Propaganda politică este încă prezentă în universități, deși este interzisă, iar persoane care ocupă funcții de conducere în universități dețin simultan și diverse alte funcții politice, transmite asociația studenților. Acesta este motivul pentru care studenții cer „revizuirea cadrului legislativ în direcția incompatibilității dintre funcțiile de conducere din mediul academic și funcțiile politice.”

O altă problemă semnalată de studenți este subfinanțarea sistemului de învățământ superior, care determină universitățile să le solicite studenților, în continuare, taxe nejustificate sau ilegale pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit de actele normative aflate în vigoare.

O altă situație nefavorabilă pentru studenți în anul universitar 2017-2018 este necumularea burselor sociale cu alte tipuri de burse. Deși începând cu luna martie 2017, a fost crescut fondul de burse cu o suplimentare de peste 142% față de anul anterior, iar cuantumul minim al burselor sociale la nivel național a devenit 578 lei/lună, concomitent cu aceste măsuri au intervenit universitățile permit cumularea doar în limita fondurilor disponibile de la bugetul de stat, iar de cele mai multe ori, acestea sunt insuficiente.

Vizibilitatea și accesibilitatea Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră rămân și în acest an universitar unele dintre punctele slabe ale acestora. Deși serviciile oferite sunt considerate accesibile, studenții nu cunosc existența lor, spune ANOSR în raportul său. În lipsa unei promovări corespunzătoare a acestor servicii, precum și a resursei umane calificate pentru activitatea de consiliere, aceste centre nu își pot atinge corespunzător scopul pentru care au fost create, reclamă reprezentanții studenților în raportul lor.

Studenților cărora nu li se poate asigura cazare în căminele universităților nu li se acordă subvențiile de care pot beneficia ca sprijin compensatoriu.

Acordarea de credite pentru activitățile de voluntariat este privită cu reticență de mai mult de jumătate dintre universități, acestea neavând implementată o procedură sau o metodologie în acest sens. Mai mult decât atât, chiar și acolo unde există, aceasta este limitativă, activitățile desfășurate în cadrul organizațiilor studențești nefiind luate în calcul, ci doar cele din cadrul programelor inițiate de universități, se mai scrie în raport.

Deși au implementat proceduri specifice, universitățile supun studenții unui lung șir de acțiuni birocratice în procesul de contestare a notelor, urmate în unele cazuri și de repercursiuni asupra celor ce își exercită acest drept, se arată în document.

Mecanismele și procedurile de sesizare a abuzurilor sunt în continuare neaduse la cunoștința studenților; aceștia nu sunt educați în spiritul semnalării abuzurilor și nici nu sunt încurajați în acest sens. Universitățile nu sunt pregătite să asigure infrastructură, metode alternative sau resurse educaționale adaptate nevoilor studenților cu dizabilități și se află mai mult în poziția de a le îngreuna procesul de incluziune socială decât în cea de a îl facilita.

Delegarea reprezentanților organizațiilor studențești în structurile de conducere ale universităților este în continuare o procedură inaccesibilă în aproape jumătate dintre instituții.

„Deși este al șaptelea an de când a fost reglementat la nivel național Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului, acesta este dovada că universitățile din România nu au înțeles principiile de funcționare ale autonomiei universitare. Este dezamăgitor că aproximativ un sfert dintre universitățile de stat nu au publicat sau adoptat încă un Cod al Drepturilor și Obligațiilor Studentului propriu sau faptul că doar 11 universități au preluat integral prevederile reglementate la nivel național. Acțiunile noastre nu sunt în zadar: din răspunsurile colegilor noștri putem observa că se fac progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor studenților în universități, dar există în continuare probleme foarte mari. Se remarcă o participare scăzută a studenților în procesele de revizuire a planurilor de învățământ, incluziunea studenților cu diverse dizabilități este deficitară, universitățile nefiind pregătite să le asigure acestora nici infrastructură, nici resursele necesare pentru un act educațional de calitate sau încă li se percep taxe nejustificate, ba chiar ilegale studenților pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit”, spune Petrișor Laurențiu Țucă, președinte ANOSR.

Foto: Pixabay