Alina Bica, despre cazul Rarinca: „Este abominabil și ține de Burundi. Cred că numai într-o țară din lumea a treia se poate întâmpla așa ceva”

Fostul procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Alina Bica a spus, la ieșirea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că urmează o perioadă în care așteaptă să fie auzită și să dea declarații în dosarele în care este judecată.

„Aștept să fiu auzită și sunt sigură că lucrurile vor sta altfel, pentru că unde nu sunt lucruri, nu ai cum să le constați. Și cred că sunt singurul inculpat din lumnea asta care a primit mită un bun pe care mituitorul nu-l avea la momentul la care a săvârști fapta. Nu doresc nimănui lucrul ăsta, nu doresc să comentez lucrul ăsta, e dureros”, a spus Alina Bica.

Ea a ținut să mai spună că speră să nu aibă soarta Marianei Rarinca, să obțină o soluție de achitare apoi procurorii să ceară anularea decizie. „Să mă trezesc că cineva vine, pe urmă, cu unica contestație în anulare făcută vreodată de un parchet pe un motiv de incompatibilitate neinvocat în cursul judecății”, a adăugat fosta șefă a DIICOT.

„Este abominabil și ține de Burundi. Cred că numai într-o țară din lumea a treia se poate întâmpla așa ceva. Îmi pare atât de rău de doamna aceea (Mariana Rarinca, n.r.). Nu o cunosc, am citit rechizitoriul, bănuiesc că am o opinie avizată”, a mai spus Bica.

Întrebată dacă se gândește să o apere ca avocat, Alina Bica a răspuns: „Are cine să o apere, nu are nevoie de mine. Problema este de drept și de cât de stabil te simți într-o anumită țară”.

În legătură cu cererea ei de a profesa ca avocat, Alina Bica a spus că așteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.

„Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinților. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus și s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătrați, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac și nu am … Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală și intenționez să mi-o descurc”, a adăugat Bica.

Completul de cinci judecători al ICCJ urmează să decidă dacă va admite contestația Alinei Bica, formulată după ce un alt complet de la instanța supremă a menținut măsura controlului judiciar în cazul fostei șefe a DIICOT.

Consiliului Baroului Dolj analizează joi cererile Alinei Bica de înscrierea pe Tabloul avocaților definitivi cu drept de exercitare a profesiei și avizarea și înregistrarea cabinetului individual cu denumirea „Bica Alina- Cabinet de avocat”. Fosta șefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.

Bica a fost procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcție. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, în 16 decembrie 2014, din funcția de procuror al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.

În dosarul „Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanței supreme, cunoscut sub numele de „Bica 2”, în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de șantajarea președintelui ICCJ, Livia Stanciu, va fi rejudecat de Curtea de Apel București, după ce instanța a admis, în 17 august, contestația DNA la decizia de achitare.

Judecătoarea Livia Stanciu a susținut, în iunie anul trecut, că a fost șantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromițătoare despre președintele ICCJ și familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 și trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul București a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcția Națională Anticorupție a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.