Alina Bica și Șerban Pop au fost ARESTAȚI: fosta șefă a DIICOT ar fi primit mita de 17.500 de euro la ea acasă

UPDATE:  Fosta șefă a DIICOT Alina Bica și fostul șef al ANAF Șerban Pop, acuzați de luare de mită și respectiv complicitate la dare de mită pentru soluționarea favorabilă a unui dosar al lui Horia Simu, au fost arestați pentru 30 de zile, de magistrații instanței supreme.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este definitivă și poate fi contestată de Alina Bica și Șerban Pop. Măsura este executorie, însă, motiv pentru care fosta șefă DIICOT și fostul șef al ANAF vor fi încarcerați.

Fosta șefă a DIICOT Alina Bica se întoarce astfel după gratii, ea fiind arestată preventiv și în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

Procurorii arată în referat că, potrivit declarației date de denunțător, Ionuț Mihăilescu, Bica i-ar fi solicitat să îl contacteze pe fostul șef al ANAF Șerban Pop, care „îi dăduse în prealabil acesteia un mesaj telefonic de salut în legătură cu dosarul numitului Simu Horia”.

„Conform probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale este cert că primirea sumei de 17.500 euro de către numita Bica Alina Mihaela a fost realizată la data de 8.11.2014, când Mihăilescu Ionuț Florentin s-a întâlnit cu Bica Alina Mihaela la locuința acesteia și i-a remis banii”, scriu procurorii anticorupție.

Potrivit acestora, din convorbirile telefonice interceptate reiese că în 8 noiembrie 2014 Alina Bica și Ionuț Mihăilescu au avut mai multe discuții telefonice pe tema banilor, iar acestea au fost urmate de deplasarea lui Mihăilescu la locuința acesteia, unde i-ar fi dat banii.

Conform procurorilor anticorupție, fostul șef al ANAF Șerban Pop ar fi primit suma de 230.000 de euro de la Horia Simu, pentru a-i da altor persoane în vederea soluționării favorabile omului de afaceri a unui dosar DIICOT, sumă din care Alina Bica ar fi primit 17.500 de euro.

DNA a anunțat, marți, într-un comunicat de presă, că a dispus începerea acțiunii penale și reținerea, pentru 24 de ore, a Alinei Bica, pentru luare de mită și participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu, și a lui Șerban Pop, acuzat de complicitate la dare de mită.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2014, Șerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistență juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă și suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), ca să soluționeaze, într-o manieră favorabilă lui Simu, un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal.

Simu i-ar fi dat lui Pop banii în tranșe, pe parcursul a opt luni, pentru ca acesta să folosească suma în scopul menționat mai sus, precizează procurorii DNA.

Pop i-ar fi dat 20.000 de euro consilierului Alinei Bica, Ionuț Mihăilescu, denunțător în cauză, din care șefa DIICOT ar fi primit 17.500 de euro.

DNA arată că, la data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-șef al DIICOT, a primit, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunțător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Șerban Pop.

În schimbul banilor primiți, Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz și a făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acționat fără vinovăție), în scopul pronunțării unei soluții de clasare în cauza în care se desfășurau acte de urmărire penală față de Horia Simu, lucru care s-a și întâmplat ulterior, mai arată DNA.

Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupție, în care a fost arestată timp de cinci luni.

În dosarul „Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanței supreme, cunoscut sub numele de „Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.
În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

În urma unei decizii a instanței supreme, doar ultimele două acuzații la adresa șefei DIICOT vor face obiectul dosarului „Bica 2”.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

Alina Bica a fost procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcție.

Șerban Pop este judecat în dosarul de șantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a șantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, amenințându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupție, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru șantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, și fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracțiune, iar Șerban Pop, președinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Omul de afaceri Horia Simu, foștii deputați Marko Attila și Theodor Nicolescu au fost trimiși în judecată, alături de alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 metri pătrați, la un preț supraevaluat cu aproape 70 milioane de euro.

Simu este acuzat că, în perioada 2006 – 15 ianuarie 2008, a sprijinit și înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverință medicală și o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară și o identificare greșită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură și de urgență în soluționarea dosarului, potrivit procurorilor.

În baza raportului întocmit de expertul evaluator, membrii Comisiei ANRP au aprobat despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, pentru terenul de peste 97.000 de metri, cu 128.276.015 de euro (1.315, 53 euro/mp), echivalentul a 466.770.763 de lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 de euro, echivalentul a 254.458.830 de lei.

„Prin acțiunile sau inacțiunile lor conștiente, inculpații au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, și la obținerea unor foloase necuvenite în aceleași cuantum de către inculpatul Simu Horia”, potrivit rechizitoriului.