Alina Bica va rămâne cu pedeapsa de 4 ani de închisoare pentru favorizarea afaceristului Ovidiu Tender

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, va rămâne cu pedeapsa de 4 ani de închisoare la care a fost condamnată inițial, în lipsă, de către Instanţa Supremă. Judecătorii au respins miercuri recursul în casaţie formulat de către avocaţii acesteia. Apărătorii săi au recurs la cale extraordinară de atac, pe care Alina Bica a invocat-o ca motiv de a nu fi extrădată în România.

Pedeapsa de 4 ani a Alinei Bica va rămâne neschimbată

Potrivit minutei ICCJ, Curtea „respinge în majoritate, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale”.

„În majoritate: Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale (…) în dosarul nr. 3067/1/2018. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 ianuarie 2021. Cu opinia separată: În sensul admiterii recursului în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela, casării deciziei recurate şi achitării inculpatei Bica Alina Mihaela pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 269 alin. (1) din Codul penal (favorizarea făptuitorului – n.r)”, se arată în minuta ICCJ.

ULTIMA ORĂ Departamentul de Justiție al SUA a publicat primul lot care conține mii de fotografii și documente din arhiva lui Jeffrey Epstein

23:16

ECONOMIE Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru spune că valoarea totală depășește 2,6 mld. euro

23:01

Alina Bica a motivat că nu a comis nicio infracţiune şi a depus un nou recurs în faţa Înaltei Curţi a României, aceasta mai susținând că sentinţa primită se bazează pe o interpretare foarte particulară a legii, asupra căreia a existat un dezacord puternic între judecători.

„Nu am comis nicio infracţiune şi am depus un nou recurs în faţa Înaltei Curţi a României. Sentinţa se bazează pe o interpretare foarte particulară a legii, asupra căreia a existat un dezacord puternic între judecători. Nu fug, dar nu vreau să mă întorc în România, iar dacă sentinţa este confirmată, vă voi cere să o execut aici în Italia: în România există un singur penitenciar pentru femei şi mai mult de jumătate dintre deţinute au fost condamnate pe baza investigaţiilor efectuate de biroul meu. Sunt o persoană educată, cunosc legea şi nu pot merge la închisoare”, declara Bica în iulie în faţa instanţei italiene, potrivit presei din peninsulă.

Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea lui Ovidiu Tender

Pe data de 29 noiembrie 2019, fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Pe fond, în noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată la 4 ani închisoare pentru favorizarea făptuitorului, pedeapsă rămasă definitivă în iunie 2018.

În martie 2019, decizia de condamnare a fost anulată de Instanţa supremă, în baza deciziei Curţii Constituţionale privind nelegala compunere a completurilor de cinci judecători.

La rejudecare s-a respins apelul Alinei Bica şi s-a menţinut condamnarea din noiembrie 2016.

„În majoritate: respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela şi de Ministerul Public – DNA împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia dată miercuri de Instanţa supremă.

Este de menționat și că a existat şi o opinie separată a unui judecător în sensul achitării Alinei Bica.

Acuzaţiile aduse de procurorii DNA

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, afaceristul Ovidiu Tender i-a solicitat sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Șefa DIICOT de la acea vreme le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare.

„Având în vedere relaţia existentă între Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului şi avocaţilor săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuţ Florentin, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani. De asemenea, din actele şi lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienţei acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ştefan şi pe numele altor persoane interpuse”, transmite DNA.