Ambasadorul Franței la București: Ajutorul de 300 de euro pentru repatrierea romilor este mai curând o incitare la o nouă plecare

Problema comunităților de romi trebuie mutată „de pe agenda bilaterală pe agenda europeană”, soluția acordării ajutoarelor pentru repatriere având mai curând un efect final invers, spune ambasadorul Franței în România, Philippe Gustin, într-un interviu acordat, sâmbătă postului RFI.

„Cred că înainte de orice trebuie să mutăm acest subiect de pe agenda bilaterală pe agenda europeană. Repet ce a spus premierul francez: România nu trebuie să se eschiveze, să evite acest subiect. Subiectul e complex, trebuie tratat cu multă atenție și va lua mult timp (…) Toate persoanele cu care s-a întâlnit aici ministrul francez de interne i-au spus că acest ajutor de 300 de euro pentru repatrierea romilor are efecte extrem de perverse. E mai curând o incitare la a pleca din nou în Franța, ceea ce nu ajută la rezolvarea problemei romilor între Franța și Romania”, a spus seful misiunii diplomatice franceze.

Referindu-se la un cadru mai larg, cel al relațiilor bilaterale, ambasadorul Gustin a susținut că parteneriatul strategic româno-francez este un document „foarte dens”, care trebuie „curățat puțin”, procedura care se va face cu acordul României și care va trebui să cuprindă și „clauze de revizuire”.

ACTUALITATE 23 DECEMBRIE, calendarul zilei: Moare Mihail Kalașnikov/ Este conceput primul tranzistor/ Prima călătorie în jurul Pământului a unei nave românești

07:15

POLITICĂ Ziua în care vor fi ALEȘI șefii Parlamentului, Iohannis va anunța premierul și se va forma Guvernul

07:15

„E un document care are mai mult de patru ani, care e foarte dens. Am propus partenerilor români – și ei au acceptat – să îl curățăm puțin. Trebuie păstrată filozofia parteneriatului, dar el trebuie periat și trebuie să ne fixăm obiective foarte clare ca mijloace și ca timp. E ceea ce facem acum cu partenerii români. În final, documentul nu trebuie să depășească două pagini, față de cele 18 sau 20 care există în prezent. Trebuie să existe și clauze de revizuire pentru a ne asigura că lucrurile au fost bine făcute”, a comentat ambasadorul.

Domeniul prioritar ale parteneriatului revizuit va fi dezvoltarea economică, unde există „sectoare privilegiate ca energia, agricultura, sănătatea, industria apărării”, a detaliat Gustin.

Pe de altă parte, ambasadorul a susținut că a perceput cu „enorm interes” subiectul Oltchim și a remarcat faptul că „e greu pentru un observator străin neinițiat în practicile românești să înțeleagă ce se întâmplă”.

Abordând subiectul absorbției fondurilor europene, ambasadorul francez a considerat că au fost făcute „erori în amonte” și că Franța ar fi trebuit să ajute „mai intens România după aderare din punct de vedere tehnic pentru a realiza dosare de candidatură la fonduri europene”, o soluție prezentă fiind găsirea unor „asistenți tehnici care să vină în România și care să poată însoți statul și comunitățile locale în procesul de absorbție al fondurilor europene”.

Ambasadorul francez a mai comentat că referendumul și evenimentele post-referendum „nu au daunat imaginii țării”, din punctul de vedere al cunoscătorilor realităților românești, dar „când e vorba de imaginea României în străinăte, e altceva”.

Referindu-se la probleme de actualitate, cum ar fi alegerilor pentru șefii Parchetelor, ambasadorul a spus: „Justiția are azi sentimentul că deține o adevarată putere și că poate lucra independent. E foarte bine așa, e ceea doresc și partenerii europeni ai României. Dar, pe de altă parte, ne aflăm pe o linie foarte subțire. Această putere trebuie să fie independentă, cu siguranță, dar nu trebuie să treacă de partea cealaltă și să își folosească forța în detrimentul celorlalte puteri, fie că e vorba despre Executiv sau Legislativ”.

„Nu dăm lecții, dar suntem foarte vigilenți, nu acceptăm derivele și derapajele”, a explicat ambasadorul Gustin atitudinea Franței.

În ce privește aderarea României la spațiul Schengen, ambasadorul a spus, în interviul acordat RFI: ” Franței nu s-a schimbat, dar Franța nu e singura în Europa, calendarul aderării e stabilit de toate țările europene. Vorbim des între ambasadorii europeni despre asta și încercăm să găsim un echilibru. Dorința mea este să existe o decizie cât mai rapid posibil. Dar trebuie să fie o decizie care să nu excludă. Spun asta pentru că am auzit recent niște declarații ale unor politicieni germani. Trebuie să fim foarte atenți la acest subiect, care e foarte sensibil în România. Trebuie deci să dăm un răspuns cât mai rapid posibil”.