Ambasadorul Olandei: „Parlamentul olandez nu susține, în acest moment, aderarea României la Schengen”

Întrebat dacă Olanda susține sau nu aderarea României la Schengen, ambasadorul Matthijs van Bonzel a declarat: „În acest moment, aderarea nu este susținută de Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerințele inițiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene”.

„România nu era pregătită în momentul aderării. Era pregătită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esențiale. Vorbesc aici de legislație, de sistemul judiciar, de funcționarea lui, de eficiență și imparțialitate în modul de aplicare a legilor, de corupția instituțională”, a afirmat, într-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez.

Totodată, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul că există o legătură între Schengen și respectarea standardelor UE.

„Unii politicieni au negat această legătură în cei trei ani de când mă aflu aici. Dar există o legătură foarte puternică. Legătura este următoarea: odată ce devii membru al UE și îndeplinești toate cerințele impuse de acest statut și poate nu toate statele le respectă în practică dar măcar încearcă să facă tot ce le stă în putință pentru a demonstra că situația este sub control. România a aderat fără să îndeplinească aceste cerințe dar acum recuperează” ajungând la nivelul la care ar fi trebuit să fie în 2007, a precizat diplomatul.

„Am acceptat România doar cu această listă de sarcini fiind de deplin convinși că va realiza toate aceste lucruri. Când citești raportul MCV (…) da, vedem progrese dar, nu, România nu a atins nivelul maxim. Odată ce va ajunge la acest nivel vom merge în Parlament și le vom spune parlamentarilor noștri că România îndeplinește toate condițiile pe care ar fi trebuit să le îndeplinească atunci când a devenit țară membră UE”, a afirmat el.

Van Bonzel a explicat că printre lucrurile pe care România le mai are de îndeplinit se află confiscarea averilor ilicite, rata în prezent fiind de doar 10%.

Ambasadorul a mai spus că o altă nemulțumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu șapte ani, a recuperat epava unei nave eșuate pe canalul Dunăre-Marea Neagră, deși există și un verdict al Camerei Internaționale de Comerț de la Paris.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, pe 29 ianuarie, că România îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la Spațiul Schengen și orice nelămuriri pe acest palier țin de considerente pur politice, subliniind că rapoartele MCV pozitive arată o recunoaștere a eforturilor de consolidare internă.

„Europa poate garanta prosperitarea și securitatea tuturor cetățenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câștigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spațiul Schengen și prin adoptarea monedei euro”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susținut la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la București.

„Locul României este în Spațiul Schengen, stat membru cu drepturi egale și depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spațiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier țin pur de considerente politice”, a mai spus Iohannis.

Pe 10 februarie, în cadrul vizitei la Paris, Iohannis a declarat, în cadrul conferinței comune de la Palatul Elysee cu președintele Francois Hollande, că a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Spațiul Schengen și că și-a exprimat încrederea că o astfel de decizie va fi adoptată curând.

Subiectul a fost abordat și la întrevederea cu Angela Merkel, dar cancelarul nu a promis nimic.

Întrebată, în cadrul conferinței de presă comune susținută cu președintele Klaus Iohannis pe 26 februarie la Berlin, dacă consideră că o decizie privind aderarea României la Spațiul Schengen poate fi luată până la sfârșitul acestui an, ținând cont și de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul raport MCV, cancelarul Angela Merkel a declarat: „Ultimele rapoarte au fost pozitive și considerăm că reformele vor fi implementate în continuare cu consecvență și vom discuta despre pașii următori. Nu pot să promit nimic acum”.