Ambasadorul Turciei: În România și oriunde, guvernul trebuie să fie atent la intențiile școlilor Gülen
Diplomatul afirmă că Turcia nu este fericită cu tratamentul la care a fost supusă de unele capitale europene de ani de zile și că urmează să se decidă ce se întâmplă în acest dosar, dar precizează că acordul UE-Turcia pe tema migranților funcționează în continuare.
Pe tema politicii interne, după lovitura de stat eșuată din 15 iulie, Osman Koray Ertaș respinge acuzațiile internaționale și se declară ”întristat” că cineva ar putea pune la îndoială democrația din Turcia, invocând faptul că cei ce se simt nedreptățiți se pot adresa Curții Consituționale sau Curții Europene a Drepturilor Omului, deși țara sa a suspendat Convenția Drepturilor Omului. El subliniază însă că toți cei care au fost implicați activ în acest puci ”vor plăti scump consecințele”, iar toți simpatizanții lui Gulen trebuie eliminați din instituțiile statului.
Vă prezentăm integral interviul acordat de ambasadorul Turciei la București agenției Mediafax:
Reporter: Care este situația acum în Turcia? Putem vorbi în continuare despre o democrație având în vedere suspendarea temporară a Convenției Europene a Drepturilor Omului?
Koray Ertaș: Situația este în mare parte normală în Turcia. Am fost toți șocați să vedem această tentativă de lovitură de stat cu zece zile în urmă în aceste timpuri într-o țară europeană. Bineînțeles a fost șocant pentru noi toți, dar acum totul este sub control. De fapt, mă întristează să primesc o întrebare referitoare la faptul că Turcia este încă o democrație. Bineînțeles că Turcia este o democrație și va continua să fie așa. Acum ne confruntăm cu o amenințare imensă la adresa instituțiilor democratice și a ordinii constituționale și de aceea luăm unele măsuri pentru a ne păstra democrația.
Reporter: Având în vedere că atât de multe persoane au fost arestate sau concediate după puciul eșuat, care au fost acuzațiile pentru toate aceste persoane?
Koray Ertaș: Puciul a fost orchestrat de organizația teroristă Fethullah Gulen (FETÖ). Membrii FETÖ s-au infiltrat clandestin în diferite instituții de stat, inclusiv în armată, poliție și în alte instituții cheie ale statului. Acum statul încearcă să elimite toți membrii FETÖ care s-au infiltrat în aceste instituții, în aceste poziții cheie în stat.
Cei care au fost implicați activ în acest puci vor plăti scump consecințele, bineînțeles, dar restul, care sunt simpatizanți și membri, depinde de infracțiunile pe care le-au comis. Legea va decide.
Oricine care nu are legătură cu vreo infracțiune este în siguranță. Sistemul de justiție turc va decide în aceste chestiuni. Apropo, sunt disponibile instrumente de redresare individuală chiar și în timpul stării de urgență. Astfel, oamenii care cred că procurorii sau judecătorii au greșit în deciziile lor, pot face solicitări individuale la Curtea Constituțională și pot merge mai departe la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Reporter: Dar fotbalistul Hakan Șükür de ce riscă închisoarea?
Koray Ertaș: Nu sunt sigur care sunt acuzațiile aduse de autoritățile legale, dar știm toți că Hakan Șükür este unul dintre guleniștii cei mai proeminenți în Turcia. De fapt, el nu ascunde acest lucru, spune că este un simpatizant Gulen. Nu știu exact ce a făcut, dar oricine care susține activ membrii acestui grup terorist este un pericol și o amenințare pentru statul turc și cred că măsurile necesare vor fi luate în curțile noastre.
Reporter: Cum comentați acuzațiile susținute de imagini cu impact puternic din Turcia cu soldați cu mâinile legate la spate potrivit cărora guvernul turc folosește tortura?
Koray Ertaș: Noi respingem categoric acuzațiile de tortură. Nu există tortură în Turcia începând din anii 2000. Nu mai există și acest lucru este documentat astfel de aproapte toate instituțiile europene, cu predere de CPC (Criminal Procedure Code – n.r.) al Consiliului Europei. În ceea ce privește relele tratamente în cazul acestor rețineri, premierul a clarificat că orice comportament nepotrivit la adresa suspecților va fi de asemenea pedepsit potrivit legii. Deci evident orice nu este în parametrii legali va fi penalizat.
Reporter: În ce privște pedeapsa cu moartea este vreo șansă ca Turcia să reintroducă pedeapsa cu moartea pentru cei responsabili de puci?
Koray Ertaș: Discuțiile despre pedeapsa cu moartea sunt premature în societate. Bineînțeles că publicul în general este atât de furios în legătură cu ce s-a întâmplat în noaptea de 15 iulie pentru că acești complotiști, acești puciști au folosit avioane turcești, tancuri, vehicule blindate și au omorât civili fără să se gândească. Acum, după zece zile de la tentativa de puci vedem detalii îngrozitoare despre ce plănuiau dacă ar fi reușit. Plănuiau să distrugă toată viața civilă din țară și să omoare democrația, intenționau să interzică cetățenilor turci să călătorească în afara Turciei și de aceea oamenii sunt atât de furioși.
Există o cerere din partea societății să fie reintrodusă pedeapsa cu moartea în sistemul turc, dar este o discuție activă pe această temă. Turcia este o democrație și o persoană sau un partid politic nu poate decide în chestiuni majore. Ar trebui să fie decizia oamenilor și, bineînțeles, ar trebui să fie decizia Parlamentului. În Parlament, din punctul meu de vedere, sunt partide care se opun introducerii pedepsei cu moartea și sunt partide care susțin. Cum spuneam, discuția este prematură momentan, dar pot spune că suntem conștienți de obligațiile internaționale pe care le avem.
Reporter: Foarte mulți cetățeni români merg în Turcia ca turiști. Ce puteți să spuneți, sunt în siguranță?
Koray Ertaș: Viața este normală în Turcia și le cer prietenilor români să citească mai mult despre țară, nu doar știrile negative care prezintă Turcia ca pe Siria, unde oamenii se omoară între ei și nu există securitate. Dimpotrivă, oamenii se bucură de viață, lucrurile merg normal. Singurul lucru extraordinar este că seara oamenii merg pe stradă să sărbătorească victoria oamenilor și democrația. Exceptând asta, lucrurile funcționează destul de bine și nu există îngrijorări în ce privește securitatea în țara mea.
Reporter: În ceea ce privește politica externă a Turciei, este o schimbare a direcției după 15 iulie, preferă Turcia Rusia și Iran în detrimentul Uniunii Europene și a NATO?
Koray Ertaș: De zeci de ani și mai ales după anii 2000 s-a discutat întotdeauna dacă Turcia schimbă direcția, își schimbă politica externă, întoarce spatele Vestului și își întoarce fața către Est. Acestea sunt discuții care au apărut în funcție de evenimente individuale. Din nou avem această discuție, dacă Turcia schimbă direcția. Nu, Turcia nu-și schimbă direcția evident, dar trebuie să avem relații puternice cu vecinii noștri importanți din regiune, inclusiv Iran și Rusia. Deja avem legături solide și puternice cu aceste două țări de zeci de ani. Nimic nu se schimbă. Decizia strategică de a fi parte a Europei și a NATO este puternică și validă. În ce privește apartenența la NATO, nu avem despre ce să vorbim pentru că suntem o țară NATO foarte veche și vom rămâne un aliat puternic al NATO.
În ce privește aderarea la UE, evident că nu suntem fericiți cu tratamentul la care a fost supusă Turcia de către unele capitale europene de ani de zile deja. Vom vedea ce se întâmplă pe acest front.
Reporter: În legătură cu acordul dintre UE – Turcia în privința migranților, cum funcționează în momentul de față?
Koray Ertaș: Acordul funcționează în continuare, este valid în continuare. O parte a presei a încercat să prezinte lucrurile ca și cum este colaps în Turcia și că democrația nu funcționează în țară, dar aceste lucruri merg cum trebuie acum. Nimic nu este extraordinar, deci această înțelegere funcționează, instituțiile noastre de securitate sunt pe poziții, continuăm să ne protejăm granițele și să prevenim trecerile ilegale ale potențialor refugiați.
Reporter: În ce privește prezența aliaților în Marea Neagră, la summit-ul NATO de la Varșovia președintele Erdogan a subliniat că ar trebui să fie mai consistentă prezența aliaților în Marea Neagră. Situația este aceeași?
Koray Ertaș: Suntem în legătură cu prietenii români. Sunt trei țări NATO în regiune, sunt unele diferențe în ce privește tipul de prezență care ar trebui să fie în Marea Neagră. România vrea, evident, să vadă mai multă prezență navală a NATO în regiune, cu respectarea în totalitate a Convenției de la Montreux. Pe acest front nimic nu s-a schimbat în poziția Turciei.
Reporter: În ce privește școlile Gulen din România, ați făcut vreo cerere referitoare la închiderea acestor școli?
Koray Ertaș: Școlile Gülen sunt periculoase pentru siguranța națională a Turciei, în Turcia. Cei care au absolvit aceste școli, nu toți evident, dar unii dintre ei au luat parte ca membri activi ai mișcării Gülen în instituțiile statului. Ce am spus este că nu numai în România, dar oriunde au școli, guvernul trebuie să fie foarte atent la intențiile acestor oameni. În cazul României m-am comportat cu mare grijă să nu direcționez niciun fel de acuzații specifice către școlile de aici. Am spus un singur lucru, că simpatizanții Gulen au școli în această țară. Recent am citit un interviu dat de unul dintre directorii acestor școli, care a asemănat Gülen cu Mihai Eminescu sau Caragiale. Este interesant și amuzant să vezi ce înseamnă Gülen pentru acești profesori, care îl aseamănă cu aceste figuri monumentale, Eminescu și Caragiale. Acesta este singurul lucru pe care l-am spus, pot doar să îndemn la precauție din partea părinților. Sunt multe familii de turci în România care au venit la noi și au cerut susținere pentru că vor să-și ia copiii de aici, din aceste școli pentru că știu care este realitatea în Turcia. I-am sfătuit pe acești părinți să aibă încredere în sistemul de educație românesc, ar trebui să-și trimită copiii la licee românești care oferă educație la un nivel foarte calitativ.
Reporter: Deci nu ați cerut ca aceste școli să fie închise?
Koray Ertaș: Nu am cerut, nu poți să dictezi ceva într-o țară străină, partenerilor noștri strategici. Noi lansăm avertismente, dar autoritățile române vor decide pe această temă.
Reporter: Am întrebat asta după ce aparent consulul din Constanța a spus că Ministerul de Externe turc a cerut acest lucru.
Koray Ertaș: Nu a spus acest lucru. Am avut o întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Externe și voi avea una și cu cei ai Ministerului Educației. Instituțiile românești, autoritățile statului decid ce să facă cu aceste școli.”