Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupție interceptările realizate pe mandate de siguranță națională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpații din dosarele de corupție care conțin interceptări pe mandat de siguranță națională.
Un exemplu în acest caz este cel al fostului senator PSD, Cătălin Voicu condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență. Acest amendament a mai fost propus și de Ministerul Justiției, care însă l-a eliminat la cererea SRI. Contactat de gândul, deputatul Florin Iordache a refuzat să explice de ce a propus amendamentul.
În Comisia Juridică a Senatului, de miercuri, 4 aprilie, senatorii juriști au discutat despre modificările aduse legii 51/1991, care reglementează modalitatea de emitere și punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranță națională. Ministerul Justiției a trimis un pachet de legi, printre care și modificările aduse legii 51. În esență, MJ a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului în legea 51/1991. Astfel că mandatele de siguranță națională trec pe la procurorul general și se emit numai după ce sunt avizate de judecătorii de la Curtea Supremă. Din 2004, când a fost adoptată legea 535, procedura a fost cea amintită mai sus. În proiectul trimis de MJ, se preciza că aceste mandate se dau pe o durată de șase luni și pot fi reînnoite pe maximum 2 ani.
La proiectul de lege a fost inclus un amendament controversat, care practic anulează dosarele de corupție care conțin interceptări pe mandate de sigiuranță națională. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: „Art.129 – (1) Datele și informațiile de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reținute în scris și transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii și a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se atașează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracțiuni contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale”.
DESCARCĂ AICI MODIFICĂRILE ADUSE LA LEGE
Cu alte cuvinte, ultima parte a amendamentului înseamnă că, dacă SRI realizează interceptări pe mandat de siguranță națională și în aceste interceptări se constată orice fel de altă infracțiune decât cele privind siguranța națională, nu le mai poate transmite procurorilor.
Unul din efecte ale acestui amendament este că interceptările pe mandat de siguranță națională care vizează fapte de corupție, spre exemplu, nu mai pot fi utilizate ca probe de procurorii DNA. Pe lângă infracțiunile de corupție, prin acest amendament sunt eliminate și infracțiunile de criminalitate organizată, criminalitate cibernetică sau alte fapte de drept comun.
Experțiii consultați de gândul au explicat că, spre exemplu, dacă SRI interceptează pe mandat de siguranță națională o persoană bănuită de terorism, care însă comite un omor, și în interceptările serviciului există date care arată că acesta s-a pregătit să comită acestă faptă, interceptările realizate nu mai pot fi utilizate pentru că omorul nu reprezintă o infracțiune la legea siguranței naționale.
Beneficiarii acestui amendament sunt și politicienii trimiși în judecată pentru fapte de corupție.
Cel mai elocvent exemplu este cel al fostului senator Cătălin Voicu, condamnat în fond la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. În dosarul său, DNA a folosit ca probe interceptări obținute pe mandat de siguranță națională. Aceste probe au fost concludente pentru condamnarea în fond a lui Cătălin Voicu. Fostul senator PSD a criticat în permanență faptul că interceptările din dosar sunt pe mandat de siguranță națională și că SRI ar fi contrafăcut aceste convorbiri. Dacă amendamentul ar fi adoptat, judecătorii care judecă acum recursul lui Voicu ar trebui să elimine aceste probe, pe principiul că în cazurile penale se aplică legea mai favorabilă. În cazul Voicu acest lucru este puțin probabil deoarece recursul acestuia este aproape de finalizare.
Contactat de gândul deputatul Florin Iordache nu a dorit să explice motivele pentru care a propus acest amendament. „Dacă l-am propus, l-am propus. De ce să îți explic ție? Nu am ce să îți explic”, a declarat deputatatul PSD.
Dosarul Voicu nu este singurul în care sunt incluse interceptări pe mandat se siguranță națională. Astfel, dacă acest amendament propus de senatorul Florin Iordache va fi adoptat toate dosarele de corupție care conțin interceptări de acest gen ar urma să fie compromise.
Nu este prima dată când acest amendament este promovat. Aceeași propunere a apărut în textul de lege înaintat de Ministerul Justiției. Acesta a fost eliminat la solicitarea Serviciului Român de Informații. Amendamentul propus de Florin Iordache nu a fost încă aprobat de Comisia Juridică a Senatului, el fiind acum doar în dezbaterea comisiei.