AMENDAMENTUL IORDACHE: deputatul acuză prea multe interceptări pe mandat de siguranță națională, ofițerii SRI susțin că vor fi obligați să încalce legea. EXCLUSIV

Deputatul PSD Florin Iordache a propus un amendament care are drept consecință faptul că toți inculpații din dosarele de corupție care „au picat” pe mandat de siguranță națională vor scăpa. La solcitarea gândul, Serviciul Român de Informații a transmis „un punct de vedere” a efectelor acestui amendament, în condițiile în care Serviciul este instituția care face interceptările în România, la solicitarea procurorului și cu avizul unui judecător. Potrivit SRI, acest amendament ar face imposibil investigarea infracțuinilor de corupție, dar și a altor infracțiuni comune prevăzute de legea penală. Practic, ofițerii SRI ar fi obligați să nu sesize procurorii când constată că, spre exemplu, un cetățean se pregătește să comită un omor și nu vor putea să pună la dispoziția acestora interceptări.

Cine sunt beneficiarii direcți ai amendamentului Iordache

Beneficiarii acestui amendament sunt însă politicienii suspectați de fapte de corupție trimiși în judecată. Ei ar putea scăpa de pușcărie dacă legea se aprobă.

ACTUALITATE Ce este și cum se manifestă GLOSOFOBIA. Ce spun specialiștii

17:28

ACTUALITATE Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru nimic care ține de EXTREMISM” / „Mulți preoți, PROPAGANDIȘTI politici contextuali”

17:26

Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupție interceptările realizate pe mandate de siguranță națională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpații din dosarele de corupție care conțin interceptări pe mandat de siguranță națională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: „Art.129 – (1) Datele și informațiile de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reținute în scris și transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii și a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se atașează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracțiuni contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale„.

În esență, amendamentul Iordache interzice procurorilor să mai utilizeze ca probe interceptările privind fapte de corupție sau de infracțiuni de drept comun, criminalitate organizată. Acest amendament a mai fost propus și de Ministerul Justiției care l-a eliminat după ce SRI a transmis un punct de vedere juridic.

Ofițerii SRI susțin că amendamentul Iordache îi obligă să încalce legea

La solicitarea gândul, SRI a transmis argumentele juridice pentru care a solicitat eliminarea din lege a amendamentului reluat acum de deputatul PSD, Florin Iordache. Potrivit analizei SRI, amendamentul in cauză este în contradicție cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar și funcționarii publici, au obligația să sesizeze orice fel de infracțiuni pe care le sesizează în timpul activității pe care o derulează.

„Art. 291 din noul Cod de procedură penală stipulează că există obligativitatea persoanelor cu funcții de conducere într-o unitate publică sau cu atribuții de control de a conserva orice mijloace de probă și de a le pune la dispoziția organelor de urmărire penală, cu ocazia sesizării acestora”, se arată în analiza SRI.

În opinia Serviciului Român de Informații, odată aplicat acest amendament, cei care pun în aplicare aceste mandate de interceptare pe siguranță națională ar putea fi acuzați de favorizarea infractorului. Asta în condițiile în care în codul penal se spune clar că organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sunt obligate să sesize procurorii dacă constată că se comit infracțiuni le legea penală. Pe de altă parte amendamentul Iordache interzice ca interceptările pe mandat de siguranță națională să fie utilizate în alte cauze decât cele privind siguranța națională.

„Posibilitatea tragerii la răspundere penală a reprezentanților organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale pentru nerespectarea prevederilor art. 269 din noul Cod penal, referitor la favorizarea făptuitorului, în situația în care la procesele-verbale de sesizare a organelor de urmărire penală competente având ca obiect săvârșirea unei fapte prevăzute  de legea penală nu vor fi atașate „convorbirile sau comunicările interceptate”, se precizează în analiza SRI.

Astfel, în situația în care un ofițer SRI care pune în aplicare un mandat de siguranță națională în timp ce culege informații despre o persoană suspectată de terorism constată că acesta a comis un furt, un omor, o faptă de corupție, nu poate transmite procurorilor dovezile acestor infracțiuni.

Contactat de gândul, inițiatorul amendamentului deputatul Florin Iordache a admis că, odată adoptat acest amendament, SRI nu mai poate transmite aceste interceptări, dar poate sesiza procurorii. O simplă analiză logică arată că o astfel de sesizare va fi inutilă pentru că nu va conține nici un fel de date sau probe cum ar fi o interceptare relevantă pentru un caz de corupție.

„Astfel, în plan procesual-penal, lipsa de eficiență juridică se va manifesta prin faptul că organele de urmărire penală își vor desfășura activitatea de aflare a adevărului fără beneficiul indiscutabil al datelor și informațiilor conținute de suportul optic pe care se află înregistrate convorbirile sau comunicările interceptate în temeiul mandatului de securitate națională”, se arată în analiza SRI.

VEZI AICI EVALUAREA JURIDICĂ A SRI

Iordache: „S-au emis mandate pe siguranță națională nejustificate”

Florin Iordache, deputat PSD

Deputatul PSD, Florin Iordache a declarat pentru gândul că ideea amendamentului i-a venit după ce a participat la un simpozion la Palatul Parlamentului la comisia de apărare. „Eu consider că numărul mare de mandate pe sigurnață națională date în România contravine normelor europene. Din punctul meu de vedere, s-au dat astfel de mandate care nu s-au justificat. Dacă pe mandat de siguranță națională afli aceste fapte poți să le sesizezi, dar nu mai pui la dispoziție proba”, ne-a declarat Florin Iordache. Deputatul PSD nu a putut preciza însă câte mandate pe legea siguranțeie naționale se dau și în ce cazuri s-au emis aceste mandate în mod abuziv sau neîntemeiat.

Ce politicieni „au căzut” pe mandate de siguranță națională

Dosarul Voicu. Unul dintre cele mai celebre dosare care conține interceptări pe bază de mandat de siguranță națională este dosarul fostului senator Cătălin Voicu. Cătălin Voicu a fost condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență.

Dosarele lui Constantin Nicolescu. Președintele CJ Argeș, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată în două dosare investigate de DNA. Cele două dosare au început de la informații obținute dintr-un mandat de interceptare pe siguranță națională. Pe 18 mai 2011, Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care l-au acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unități de învățământ, în baza unor acte false. Acesta este primul dosar în care Nicolescu a fost trimis în judecată de către procurorul Călin Nistor. În acest caz Nicolescu este acuzat că a obținut ilegal fonduri PHARE pentru reabilitarea unor școli din județul Argeș. Dosarul a fost judecat de Tribunalul Argeș, iar pe 14 februarie dosarul a fost strămutat la Tribunalul București. Pe 7 februarie a.c. Nicolescu fost deferit justiției, pentru fraudarea de fonduri europene destinate pentru reconstrucția a două poduri despre care CJ a atestat că fuseseră afectate de inundațiile din primăvara și vara anului 2005, fapt nereal. Nicolescu va fi judecat, alături de alte zece persoane, pentru o fraudă de 1,2 milioane de euro. Și acest dosar a fost instrumentat de către procurorul Călin Nistor. Dosarul este judecat de Curtea de Apel București.

Dosarul Solomon. Un alt dosar care a fost început în urma unor informații obținute din punerea în aplicare a unui mandat de siguranță națională este cel al fostului primar al Craiovei Antonie Solomon. În acest dosar, fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a fost acuzat că ar fi primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii lanțulului de magazine PIC. Banii ar fi fost plătiți pentru a elibera autorizația de construcție pentru un magazin PIC în Craiova, pe un teren aflat în litigiu, și pentru a conecta noul hipermarket la rețeaua publică de transport în comun. Antonie Solomon, acum parlamentar, a petrecut șase luni în arest preventiv, în perioada martie-septembrie 2010. Dosarul a fost judecat pe fond la Tribunalul Argeș după care a fost strămutat la Tribunalul Galați iar pe 16 ianuarie dosarul a fost mutat la Curtea Supremă datorită faptului că Solomon a devenit parlamentar.

Dosarul „Curentul și motorul”. Are la bază interceptări pe mandat de siguranță națională. DNA a trimis în judecată dosarul „Curentul și motorul” în care un fost membru CSM, un procuror, un fost judecător ICCJ și un ofițer al DGIPI sunt acuzați că au folosit în scopuri personale informații secrete. Din descrierea cazului, făcută de DNA, rezultă că Mihai Vlad, șef al șeful Serviciului de Informații si Protecție Internă (SIPI) Ilfov, Marcel Sâmpetru, procuror și consilier la CSM, George Bălan, fost membru CSM, și Georgeta Barbălată, fost judecător, au constituit o rețea și doreau să utilizeze aceste informații pentru a-și asigura poziții cheie din cadrul sistemului judiciar

Câte și cum se dau mandatele de interceptări pe legea siguranței

Potrivit specialiștilor contactați de gândul în România, anual, se emit în jur de 3000 de mandate de interceptare pe legea siguranței naționale. Față de mandatele de interceptare obișnuite, aceste mandate sunt avizate de Curtea Supremă. Interceptarea pe legea siguranței naționale a unui cetățean are următorul traseu:

1.SRI colectează date sub suspiciunea de infracțiuni la legea siguranței și decide să ceară un mandat de interceptare.

2. Chiar și la SRI există un prim filtru pe aceste cereri. Formulează o cerere către procurorul general în care prezintă argumentele pentru care dorește să intercepteze convorbirile persoanei vizate. Procurorul general are posibilitatea să respingă cererea SRI.

3. De la Parchetul General cererea ajunge la Curtea Supremă unde judecătorii analizează acestă solicitare si apropă sau nu mandatul.

Potrivit specialiștilor, numărul de mandate emise în România depășește media de mandate/locuitor emise de alte țări din Europa. Atât SRI, Parchetul General, cât și SRI analizează aceste mandate în baza hotărârilor CEDO care s-au pronunțat pe cauze care priveau interceptări abuzive, astfel încât să existe destule filtre și garanții că nu se vor comite erori sau abuzuri.