Amenzi USTURĂTOARE pentru românii cu WC în fundul curții. MDRAP a trimis deja circulara. Reacția primarilor

Publicat: 12 03. 2019, 12:00

UPDATE. Circulara privind obigativitatea branșarea la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există rețea, a fost transmisă cu titlu informativ către unitățile administrativ-teritoriale, în scopul de a le comunica primarilor și cetățenilor prevederile europene în domeniu, informează MDRAP.

Primarii trebuie să facă o listă a celor care nu s-au branșat, care va fi transmisă Gărzii de Mediu, informează ziare.com.

Nici gospodarii care au fose septice nu vor fi scutiți de contravenții. „Potrivit articolului 41, alin 14 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr 241/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ‘utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligația de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înființate, daca aceștia nu dețin stații de epurare avansată care respectă condițiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural'”, se arată în document.

Paradoxal, deși avem una din cea mai bună infrastructură de internet din lume, riscăm infringement din cauza nerespectării prevederilor Directivei europene 91/271/EEC, cu termen de aplicare 31.12.2018, care solicită ca toți locuitorii din așezările cu peste 2.000 de locuitori să fie branșați la canalizare.

Costurile pentru o asemenea operațiune sunt însă mari și nu orice om din mediul rural și le poate permite.

Pe de altă parte, amenzile pentru cei care nu desființează WC-urile și fosele din curte vor fi situate între 2.000-4.000 de lei.

Eurostat arată că în România sunt 8,89 milioane locuințe, din care 3,98 milioane se află la țară. Din acestea, aproape 3 milioane au acces la canalizare, însă doar 2,2 milioane sunt branșate propriu-zis.

Rămân astfel 1,8 milioane gospodării care au în continuare WC-ul în curte.

Circulara, deocamdată cu titlu informativ

Este vorba de Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor urbane reziduale, modificată și completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, precizează ministerul, într-un comunicat.

Totodată, obiectivul acestei circulare a fost acela de a avea o situație clară a gospodăriilor care nu s-au racordat până în prezent la rețelele de canalizare, având în vedere angajamentele pe care România le-a asumat prin Tratatul de Aderare. În acest sens, se intenționează identificarea unor soluții în paralel cu Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, care să sprijine cetățenii în vederea branșării integrale, completează ministerul.

„Circulara a fost elaborată ca urmare a unor decizii luate de către comitetul interministerial creat în acest scop și urmărește evitarea eventualelor penalități financiare pe care România ar fi nevoită să le suporte.

Menționăm că, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, MDRAP a alocat, până în prezent, peste 15 miliarde lei pentru 2.946 de obiective de investiții care vizează: alimentarea cu apă (1.540 obiective), canalizarea (1.106 obiective) și sistemele integrate de alimentare cu apă și canalizare (300 obiective)”, încheie MDRAP.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a trimis în teritoriu o circulară prin care le cere primarilor să ia măsuri pentru ca toți locuitorii să se racordeze la rețelele de canalizare, dacă acestea există.

Primarii trebuie să întocmească o listă cu persoanele fizice și juridice care au acces la canalizare, dar nu s-au branșat la acesta, listă care va fi pusă la dispoziția Gărzii de Mediu, care va aplica amenzi celor care, în termen de trei luni de la un prim avertisment, nu s-au conectat.

Mulți localnici NU își permit racordarea

MDRAP subliniază că România este foarte aproape de declanșarea procedurii de infringement din cauza faptului că nu s-a conformat prevederilor europene, care aveau termen de aplicare 31 decembrie 2018.

Mai mulți primari spun despre circulara privind obigativitatea branșării la canalizare a gospodăriilor că mulți localnici nu își permit costurile de racordare, astfel că legea „este pusă înaintea utilităților”. Alții afirmă că măsura reprezintă „un semn de civilizație”.

La aproximativ șapte kilometri de Târgu-Jiu, în comuna Drăguțești, județul Gorj, un singur sat este racordat la rețeaua de canalizare. Ceilalți localnici au încă toalete în curte.

Primarul comunei Drăguțești, Ion Popescu, a declarat că într-un singur sat există canalizare, realizată prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.

„Mie mi se pare normal să aibă canalizare, să vorbim de realitate, 2019, tot vorbim de oameni cu wc-urile în grădină, dar vorbim de țară europeană. Au dreptate toți, de la cap-coadă, canalizarea trebuia să fie de ani de zile, în toate comunele. La noi, pe o rază de 15 kilometri, o să avem canalizare. Momentan nu are decât satul Iași-Gorj. Avem de ani de zile canalizare acolo, făcută prin Ministerul Dezvoltării. Toată lumea își dorește canalizare și gaze, aceasta este prioritatea oamenilor. Nu mai vorbește nimeni de asfalt, vorbesc de canalizare și gaze. Anul acesta facem recepția la canalizare de la Amaradia până la Cârbești”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Popescu, primarul comunei Drăguțești.

Primarul a precizat că foarte mulți oameni din comună folosesc fose, mulți chiar au cumpărat fose ecologice și i s-a spus că acestea dau randament, astfel că el critică acțiunea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care a trimis cu titlu informativ în teritoriu o circulară privind obigativitatea branșării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există rețea.

„Eu aș fi văzut mai întâi să mergem să băgăm canalizare în toate satele, în fiecare comună și după aceea veneam cu legea să nu-i mai lași cu wc-urile în grădină. Punem legea înaintea utilităților, ceea ce nu e corect, din punctul meu de vedere. Dacă are canalizare la poartă, s-a făcut investiția, este obligația fiecărui cetățean să se racordeze la canalizare. Dar să venim și noi în sprijinul lor cu ceva, să-i ajutăm și noi. Oricum, sunt costurile destul de mari, și de la poartă”, a mai declarat Ion Popescu.

La rândul său, primarul comunei gălățene Șendreni, Paul Cristea, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu știe cum ar putea fi aplicată circulara.

„Noi acum construim canalizare într-un sat din comună. Știu că există o directivă, dar nu știu cum va fi aplicată. Dacă persoanele care au acces la canalizare nu vor să se branșeze pentru că nu au bani? Cum îi obligi pe cetățeni să facă branșamentul? Nu știu cum va funcționa, canalizarea este realizată pe banii statului, ai Uniunii Europene, dar de la limita de proprietate este treaba cetățenilor. Unii vor zice că nu au bani”, a spus Paul Cristea.

În comuna Dudeștii Noi, din județul Timiș, cel mult 40 la sută dintre localnici sunt racordați la rețeaua de canalizare, deși există apă și canalizare pe toate străzile. Oamenii se plâng de costurile prea mari.

„Măsura este bună. Noi aveam ca termen 2018 să racordăm la canalizare și la apă toți cetățenii din localități mai mari de 2.000 de locuitori. Iar noi nu am îndeplinit această cerință, aproape două treimi din localități au canalizare și din aceste localități, rata de racordare este foarte scăzută. Noi avem și apă și canalizare pe toate străzile din comună. Dacă la apă putem vorbi de un procent de 100% de branșare, la canalizare procentul de racordare este de aproximativ 40 la sută. Este foarte puțin și nici acesta nu era atins dacă nu finanțam din bugetul local costurile racordării, care sunt destul de mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Alin Nica, primarul comunei Dudeștii Noi.

Potrivit acestuia, sunt două motive pentru care oamenii din localitate nu se racordează: „Dacă ai WC-ul în fundul curții, nu prea ai nevoie de canalizare. Nu e cazul foarte mult la noi, căci în general oamenii și-au făcut băi, mai ales în ultimii ani, au avut locuri de muncă și au avut bani să investească în confortul propriu. Dar chiar și aceia cu băi, nu au bani să plătească racordarea.

Nica a afirmat că o persoană care locuiește pe partea cealaltă a străzii pe care se află țeava magistrală de canalizare trebuie să plătească 100 de euro pentru fiecare metru liniar de instalație de subtraversare, deoarece toate străzile din comună sunt asfaltate, iar cetățenilor le este interzis să le spargă.

„Dacă țeava magistrală de canalizare este pe partea cetățeanului, atunci costul e mai mic. Dacă e pe partea cealaltă a străzii, trebuie să subtraverseze, că nu-i lăsăm să spargă asfaltul. Acum nu mai avem străzi de pământ. Instalația de subtraversare costă 100 de euro metrul liniar. (…) De aceea noi am venit în întâmpinarea cetățenilor cu propunerea să suportăm noi. Primăria a avut două proiecte de acest gen, și pe măsură ce primește cereri, le strânge pe toate, face proiect, obține avizele, face licitația și toate acestea durează. În cazul acesta, când racordarea se face gratis, există o diferență între 12 și 18 luni, uneori chiar mai mult, între momentul depunerii cererii și execuția în teren. Nu facem după fiecare cerere proiect, așteptăm să se strângă 40, 50″, a afirmat Alin Nica.

Comuna Dudeștii Noi are peste 3.600 de locuitori.

La rândul său, primarul comunei Moșnița Nouă, Florin Bucur, aflată lângă Timișoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar pe 40 la sută din străzi sunt rețele de canalizare.

Primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu (PSD), susține că măsura interzicerii foselor septice și a WC-urilor în fundul curții în localitățile racordate la sistemul de canalizare este una firească, „un semn de civilizație”.

Lucia Sucia a declarat că persoanele fizice și juridice care nu se branșează la canalizare nu vor beneficia de apă potabilă.

„Este o măsură firească și normală, un semn de civilizație până la urmă. De ce investim zeci de milioane de euro în rețele de canalizare dacă locuitorii preferă să nu se branșeze și să-și deverseze fosele în rigole? Noi nu vom face la nivelul Primăriei Chinteni nicio listă cu persoanele fizice și juridice care au acces la rețeaua de canalizare pentru că lucrurile sunt foarte clare: cine nu se branșează la canalizare nu va beneficia de apă potabilă. Nu este firesc ca, în acest secol, să nu te branșezi la rețeaua de canalizare și nu mai pot tolera situațiile care au fost, cu fose septice de ultimă generație, și să spui că dai drumul la apă curată în rigolele din fața casei, dar vara nu poți să treci din cauza mirosului. Trebuie să intrăm odată în rândul oamenilor civilizați”, a spus Suciu.

Potrivit acesteia, la nivelul comunei Chinteni este finalizată rețeaua de canalizare a apelor uzate menajere și urmează să fie dată în funcțiune săptămâna viitoare.

Valoarea lucrărilor de canalizare a fost de 15 milioane de lei, rețeaua măsurând 26 de kilometri.

De asemenea, primarul comunei Florești, Horea Șulea (PNL), a declarat, la rândul său, că satul reședință de comună și satul Luna de Susu sunt canalizate în integralitate.

„Măsura de interzicere a foselor septice este bună, și mă refer la cele neecologice, pentru că cele ecologice se folosesc în toată lumea și iese o apă conformă. Nu sunt de acord cu decantoare și WC-urile în fundul curții, nu faci altceva decât să poluezi pânza de apă freatică”, a subliniat Șulea.

Edilul din Florești susține că racordarea la sistemul de canalizare implică și o problemă, la nivelul localităților mai sărace din mediul rural.

„E bine să ai tot ceea ce înseamnă confort în casă, s-au făcut eforturi de către administrațiile locale să se introducă rețea de canalizare, dar unde oamenii sunt săraci nu au bani pentru branșamente, costurile ridicându-se la 3.000 – 4.000 pe gospodărie. Aici este o problemă”, a explicat Șulea.

Potrivit MDRAP, circulara privind obigativitatea branșării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există rețea, a fost transmisă cu titlu informativ către unitățile administrativ-teritoriale, în scopul de a le comunica primarilor și cetățenilor prevederile europene în domeniu.

Totodată, obiectivul circularei a fost acela de a avea o situație clară a gospodăriilor care nu s-au racordat până în prezent la rețelele de canalizare, având în vedere angajamentele pe care România le-a asumat prin Tratatul de Aderare.

Articole recomandate