Amnesty International atrage atenția asupra problemelor din România: Închisorile CIA, discriminarea romilor și minorităților sexuale

Numele României apare în raportul Amensty în legătură cu raportul Senatului american privind CIA din decembrie, care, în forma completă, necenzurată, ar menționa România, alături de Polonia și Lituania, printre țările europene care ar fi găzduit închisori secrete ale agenției de spionaj americane în perioada 2001 – 2009, potrivit Washington Post.

Raportul mai face referire și la declarația fostului șef al SIE Ioan Talpeș, dată în urma publicării raportului, spunându-se că acesta ar fi confirmat că România a cooperat cu CIA pentru stabilirea unei închisori în țară în 2002. Deși a catalogat raportul Senatului SUA drept „un fals”, Talpeș a confirmat, într-un interviu la Adevărul Live, că „a existat o cooperare dupa 11 septembrie”, precizând că „e posibil să fi fost o locație sau două”, între care „este una în care ar fi fost aduși deținuți”.

În 2012, Abd al-Rahim al-Nashiri, din Arabia Saudită, deținut în prezent la Guantanamo Bay, s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) că a fost ținut în detenție, în secret, la București, între 2004 și 2006, mai amintește raportul Amnesty.

Organizația internațională pentru drepturile omului mai semnalează că, în iulie, CEDO a decis că statul român se face vinovat de încălcarea dreptului la viață al lui Valentin Câmpeanu, un bărbat de etnie romă, seropozitiv și suferind de o boală psihică. Acesta a murit la Spitalul de Psihiatrie din Poaiana Mare, Dolj, în 2004, din cauza îngrijirilor și condițiilor de viață necorespunzătoare.

Tot în iulie, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, critica, într-un raport făcut în urma unei vizite de monitorizare în România, condițiile din instituțiile pentru aduți și copii cu dizabilități fizice și psihice și existența numeroaselor plângeri privind rele tratamente aplicate în aceste instituții. El arăta că a făcut aceste constatări în ciuda faptului că Guvernul român și-a propus demult să reducă numărul persoanelor cu dizabilități care sunt ținute în instituții.

Muiznieks s-a arătat preocupat și de plângerile privind folosirea excesivă a forței de polițiști în timpul unor percheziții în casele unor romi și a propus înființarea unui mecanism independent de sesizări privind abuzurile forțelor de ordine.

O parte importantă din capitolul dedicat României din raportul Amnesty privește discriminarea romilor, organizația internațională amintind de discursul stigmatizant al oficialilor, dar și de faptul că, în februarie anul trecut, fostul președinte Traian Băsescu a fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru afirmațiile făcute vizavi de romi în timpul unei vizite în Slovenia, în 2010. Băsescu a fost amnedat cu 600 de lei pentru declarați conform căreia, dintre romii nomazi, „foarte puțini vor să muncească” și „mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”.

Pe același subiect, se mai amintește că, în iulie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis că Guvernul trebuie să termine investițiile în satul mureșean Hădăreni, unde, în conflictul inter-etnic din 1993, au murit trei romi și au fost distruse mai multe locuințe ale romilor. Guvernul s-a angajat în 2005 în fața CEDO să reconstruiască locuințele romilor și să facă unele investiții în localitatea, între 2006 și 2008, obiectivele asumate nefiind nici până în prezent realizate în totalitate.

În septembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv să mențină amenda de 6.000 de lei dată de CNCD primarului din Baia Mare Cătălin Cherecheș pentru ridicarea unui zid care separa așezări ale romilor de restul orașului.

Autoritățile locale au continuat de altfel să evacueze forțat comunitățile de romi, unele fiind relocate în condiții inadecvate și de segregare, în timp ce altora nu li s-a oferit vreo alternativă, mai spune raportul Amnesty.

Organizația amintește de cazul de la Eforie Sud, din octombrie 2013, când au fost evacuate dintr-o tabără în care locuiau de peste 40 de ani 101 persoane, între care 55 de copii, fără ca autoritățile locale să ofere vreo compensație pentru pierderile suferite.

De asemenea, sunt amintite evacuările din Baia Mare, unde câteva sute de romi din zona Craica au fost mutați, în 2012, în spații ce au aparținut combinatului dezafectat Cuprom, și de la Cluj, unde aproximativ 300 de romi au fost mutați din centrul orașului lângă o groapă de gunoi.

Tribunalul Cluj a decis, în decembrie 2013, ca administrația locală din Cluj-Napoca să achite câte 2.000 de euro unui număr de 200 de romi care au fost mutați lângă rampa de gunoi de la Pata Rât și să le ofere locuințe adecvate.

În octombrie 2014, Curtea de Apel Cluj, căreia i-a fost înaintată contestația municipalității, a retrimis cazul la tribunal, motivând că trebuie judecat din perspectiva legii civile, mai degrabă decât a celei administrative, pentru că municipalitatea a acționat în calitate de proprietar al terenului mai degrabă decât în cea de autoritate publică. Cazul este în continuare judecat.

Raportul Amnesty vorbește și despre drepturile minorităților sexuale în România, amintind că, în iunie 2013, Comisia parlamentară pentru reviziuirea Constituției a respins un amendament prin care se propunea completarea criteriilor de discriminare cu orientarea sexuală, interzicându-se și acest tip de discriminare.

De asemenea, se amintește că aceeași comisie a adoptat inițial și apoi a respins un amendament prin care era modificată definiția familiei, din „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți” în „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

În România mai persistă încercările de restricționare a accesului femeilor la procedura legală de avort, potrivit raportului care citează semnalări ale unor ONG-uri locale și internaționale. Printre restricții, ar fi consilierea obligatorie sau subiectivă, refuzul unor medici și lipsa informațiilor necesare.

Raportul anual elaborat de Amnesty International analizează situația drepturilor omului în 160 de țări, în cursul anului 2014.

„2014 a fost un an catastrofal pentru milioane de oameni afectați de violențe. Răspunsul global la conflicte și abuzuri comise de țări și de grupuri armate a fost rușinos și ineficient”, afirmă Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International.

Printre țările criticate pentru metode represive și măsuri draconice față de riscurile teroriste sunt enumerate Afganistanul, Kenya, Nigeria, Pakistanul, Rusia și state central-asiatice, precum și Turcia.