ANAF verifică averile a 50 de români care au conturi în Elveția

Inspectorii ANAF vor verifica dacă există diferențe între sumele găsite în conturile din Elveția și ce au declarat respectivii oameni în România, iar veniturile nedeclarate vor fi impozitate cu 16%, scrie digi24.ro.

Cei 50 de români vor fi nevoiți să dea declarații în fața ANAF-ului și de ei se vor ocupa o structură specială, desemnată de șeful Fiscului și formată din cinci inspectori.

HSBC Private Bank, filiala elvețiană a băncii britanice HSBC, este bănuită că a ajutat peste 100.000 de persoane și companii din 203 state să „fenteze” Fiscul, ascunzând identitatea deponenților.

Viorel Hrebenciuc, unul dintre clienții din „paradisul fiscal”

În februarie 2015, gândul a scris despre „scandalul Swissleaks”, în care era implicat fostul deputat Viorel Hrebenciuc, arestat împreună cu fiul său în Dosarul Retrocedărilor ilegale de păduri. Acesta a avut un profil bancar la filiala elvețiană a HSBC, care reunea două conturi bancare. Cine avea acces la aceste conturi, dar și ce „nume de cod” folosea Viorel Hrebenciuc, a precizat Paul Radu, director al RISE Project, într-un interviu acordat Gândul LIVE.

Filiala elvețiană a băncii britanice HSBC a găzduit conturi secrete care depășesc 100 de miliarde de dolari, până în 2007, conturi ce aparțin unor vedete, persoane publice, dar și unor traficanți de arme, intermediari ai dictatorilor din lumea a treia și ai altor infractori.

Banca din Elveția îi încuraja pe aceștia să își ascundă banii de autoritățile din țările lor, pentru a scăpa de taxe sau de rigorile justiției. 219 persoane și firme din România sau cu legături cu țara noastră au depus peste 1,3 miliarde de dolari la banca elvețiană, începând cu 1974 până în 2007, printre aceștia numărându-se și foști sau actuali politicieni.

Cel mai mare cont românesc de la banca elvețiană conține peste 800 de milioane de dolari.

Ionuț Costea, „Jeannot”

De asemenea, gândul a relatat și că Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul cu numele de cod „Jeannot”, în perioada 1994 – 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont. „Nu-mi îmi mai aduc aminte de acest cont”, a declarat Ionuț Costea pentru RISE Project.

RISE Project arată că Ionuț Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale.

Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România.