Analist politic american: Statul paralel poate face dificilă înțelegerea a ce este real sau nu

În interviul acordat MEDIAFAX, la Interactive Central and Eastern Europe Festival (iCEE.fest), desfășurat în perioada 14-15 iunie la București, Dan Kenninen a declarat că statul paralel este o problemă generalizată în țări din Europa Centrală și de Est, și că fenomenul poate distrage atenția cetățenilor, făcând dificilă înțelegerea acestora a ceea ce este sau nu real.

Analistul, cunoscut în lumea politică din SUA, cu dese aparții la CNN sau FOX News, a mai spus că o societate și mass-media libere „care poate ajuta să disece, să investigheze ce se întâmplă cu adevărat, fie că e vorba despre corupție, despre elite din afaceri sau politicieni, este acea mass-media liberă care verifică guvernele, indiferent de ceea ce fac ele”.

Dan Kenninen, consultant și analist cu peste 15 ani în funcții influente la nivel guvernamental și politic, a mai abordat subiectul fake news, explicând că pentru a combate acest fenomen este nevoie de găsirea unor mijloace de educare a publicul, iar „mass-media trebuie să aibă un rol mai puternic în a difuza știri corecte, nepărtinitoare, dar făcând asta și prin jurnalism de investigație și ajungând la public, nu doar pentru a vinde publicitate, dar prin a dezbate onest subiectele”.

Prezentăm textul integral al interviului acordat agenției de presă MEDIAFAX de către Dan Kenninen.

Reporter MEDIAFAX: Vorbiți-ne despre ce înseamnă politica digitală, cum schimbă ea lumea și dacă politica reușește să țină pasul cu tehnologia?

Dan Kenninen: Da, e interesant. Politica digitală și ideea de a face campanie online este ceva care, cel puțin în SUA și cu siguranță în Europa, are marele avantaj de a ajunge la oameni așa de imediat și de direct. Când este folosită eficient și bine este de fapt un instrument de a obține interacțiune față în față. Însă ceea ce se poate întâmpla acum care este atât de îngrijorător, și s-a întâmplat în mare parte a SUA și se întâmplă și în Europa, este noțiunea că prin știrile false sau povești neadevărate poți lua în vizor oameni sau poate cu un mesaj bine direcționat care face oamenii să nu voteze. Aceasta e o mare provocare pentru guverne și democrații de a lua acest instrument grozav, care poate fi un mijloc incredibil de a face oamenii să se implice, dar feriți-vă de cei care îl folosesc iresponsabil și găsiți metode a limita un astfel de comportament. Cred că este cea mai mare provocare pe care o avem astăzi ca democrație.

Reporter MEDIAFAX: Vorbeați despre știrile false. Cum pot oamenii evita sau filtra astfel de informații. Și în România, știrile false sunt un subiect de actualitate, pentru că la noi liderii politici au spus reprezentanților Comisiei Europene că sunt dezinformați…

Dan Kenninen: O distincție esențială care trebuie făcută, iar politicienii trebuie să fie mai responsabili în acest sens, există cu adevărat știri false, adică povești care sunt neadevărate sau absurde, sunt 100% minciuni, și mai sunt știri care pur și simplu nu îți plac. În SUA, Donald Trump a spus despre fiecare știre cu care nu este de acord că este știre falsă și a schimbat înțelesul termenului în multe sensuri. Deci, în primul rând cred că politicienii trebuie să folosească acest termen în mod responsabil. Dacă este cu adevărat o știre falsă, o minciună, dacă e demonstrabil falsă, atunci trebuie să găsim mijloace să educăm publicul, mass-media trebuie să aibă un rol mai puternic în a difuza știri corecte, nepărtinitoare, dar făcând asta și prin jurnalism de investigație și ajungând la public, nu doar pentru a vinde publicitate, dar prin a dezbate onest subiectele.Publicul trebuie să fie mai bine educat și să înțeleagă că trăim într-o eră în care ceea ce vezi în fața monitorului nu este neapărat adevărat și ai responsabilitatea ca cetățean să înțelegi ce a fost adevărat sau nu.

Reporter: Ca cititor, poate vezi o știre într-un ziar care poate este doar o știre falsă. Este în regulă să combați fenomenul știrilor false folosind mai multe surse de informare?

Dan Kenninen: Cred că da. Mai multe surse pot face ca ceva să devină mai valid, dar altă soluție, și acest lucru este foarte important în organizarea politică, nu poate să trăiască doar online. Cele mai bune campanii angrenează oamenii online, dar apoi să găsim o metodă să vorbim cu ei în viața reală, față în față. Deseori, descopeream că familia mea găsea o știre online, deranjantă, dar prin discuțiile pe care le aveam între noi descopeream care este adevărul. , dacă aveam o a doua sursă, o relatare la prima mână a ceva. Așadar, cu cât angrenăm oamenii online, dar și vorbind cu ei într-un alt cadru, offline, unde poate exista un dialog real, cu atât este mai greu ca aceste informații să se întipărească în mintea oamenilor permanent.

Reporter: Fenomenul „deep state”. La noi este cunoscut sub numele de stat paralel. Cât de dăunătoare este implicarea unui serviciu secret de oriunde, inclusiv România, în astfel de instituții, pentru democrație și lupta anticorupție?

Dan Kenninen: Nu pot vorbi despre toate detaliile, dar știu că în multe țări central și est europene, în care am avut oportunitatea să lucrez, guvernele care au abuzat de puterea lor sau au abuzat de autoritatea lor au creat deseori sistemele unde există conducere sau actori într-un stat care au mult prea multă putere și la dicreție ca să influențeze campaniile și politica, fie că atacă persoane sau altfel. În Statele Unite este diferit. Ne luptăm cu această discuție în care Donald Trump acuză că fiecare critică este o funcție a deep state-ului. Acesta nu există la fel, dar știu că în multe țări central și est europene este o problemă, este generalizată și poate distrage atenția și poate face dificilă pentru cetățeni înțelegerea a ceea ce este real și ceea ce nu este. Și din nou este o funcție a unei societăți libere și o mass-media liberă care poate ajuta să disece, să investigheze ce se întâmplă cu adevărat. Fie că e vorba despre corupție, despre elite din afaceri sau politicieni, este acea mass-media liberă care verifică guvernele, indiferent de ceea ce fac ele.

Reporter: Cum am putea reuși pe viitor să avem o democrație puternică, unde drepturile cetățenilor sunt respectate, fără interceptări, pentru că și aceasta era o problemă că serviciile secrete ascultă telefoanele? Cum vedeți acest lucru?

Dan Kenninen: Este o provocare majoră și cred că e o perioadă importantă pentru democrațiile tinere peste tot în Europa Centrală și Europa de Est. În SUA suntem puși acum în fața acestei provocării, care cred că se aplică multor țări din Europa, când instituțiile sunt atacate iar oamenii simt că instituțiile lor, partidele lor politice, școlile lor, băncile lor, guvernele lor, nu mai lucrează pentru ei, devine foarte problematic atunci când simți că votul tîu nu va mai conta în rezultat. Așadar, unul dintre cele mai importante lucruri pe care îl pot face partidele politice în formare este să nu fie timide în a spune oamenilor când instituțiile eșuează. Trebuie să spui clar că atunci când aceste instituții eșuează, atunci vom încerca să remediem situația. Însă, în cele din urmă, trebuie să le dai oamenilor speranță că participarea lor în democrație poate avea rezultate de îmbunătățire, într-o mai bună traiectorie, într-o mai bună direcție. Și deci, chiar dacă este tentant să guvernezi și să folosești politica și frica ca să stigmatizezi voturile timpuriu, cursul mai bun pe terme lung pentru democrații este să construiască pe aspirații și un mesaj și viziune clare pentru ce poate deveni această țară și va fi ca un stat liber, democratic.

Reporter: Cum vedeți politica regională în zona noastră, în contextul în care România este la câțiva pași de Rusia?

Dan Kenninen: Da, cred că influența Rusiei și a lui Vladimir Putin în Balcani, a Europei Centrale și, evident, chiar și în SUA ne confruntăm cu asta în fiecare zi, cu ancheta Mueller (n.r. – procurorul special Robert Mueller care anchetează presupusa implicare a Rusiei în campania electorală lui Donald Trump), este reală. Au un interes geopolitic să pună în aplicare politica lui Vladimir Putin. Cred că este un pericol, iar oamenii trebuie să fie vigilenți și să înțeleagă de unde vin aceste mesaje. Și revine la noțiunea de a îți face timp să înțelegi cine îți prezintă aceste informații, îndoiește-te de ceea ce este în fața ta, nu lua ca real ceva ce vezi pe Facebook, Twitter, Snapchat, fără a fi un cetățean informat, ceea ce este o muncă grea, dar este și un lucru necesar pentru a trăi într-o democrație.