ANALIZĂ Comisia SRI vs. George Maior. Va avea raportul Maior soarta celui privind interceptările în masă?

Raportul Comisiei SRI: Acțiunile lui George Maior au fost de poliție politică

Protocoalele secrete încheiate între Serviciul Român de Informații și diferite instituții au reprezentat una dintre temele principale ale ultimilor doi ani. Iar cel mai dezbătut protocol secret a fost cel din 2009, dintre SRI și Parchetul General, document despre care s-a spus că a permis implicarea serviciului în justiție dincolo de cadrul legal. Protocolul a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Nițu, și șeful SRI, George Maior și prim-adjunctul Florian Coldea.

George Maior a ajuns în Comisia de Control SRI în anul 2018. Aici avea să facă față inclusiv declarațiile făcute deja de Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre relația pe care o aveau și cum s-a implicat SRI în dosarele pe integritate.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu o să-l votez pe Nicușor la PREȘEDINȚIE”

23:16

ACTUALITATE Un tânăr a MURIT, după ce s-a aruncat de pe un pod din zona autostrăzii Lugoj-Deva. Acesta anunțase pe social-media că vrea să se SINUCIDĂ

23:10

În fața comisiei, într-o audiere de șase ore, Maior a confirmat o parte din declarațiile lui Horia Georgescu, spunând că a participat în 2015 la ziua fostului președinte ANI și că a avut o discuție cu acesta despre o funcție de ministru sau comisar european.

„Legat de posibilitatea ca dl Horia Georgescu să fie ministru într-un cabinet sau într-un viitor cabinet George Maior, dl Horia Georgescu ne-a relatat că a existat o asemenea discuție, că era o posibilitate să fie propunere de comisar european pentru justiție sau propunere de ministru. Dl George Maior a spus ca era o propunere pentru comisar european, cred, și o variantă de ministru, că a avut discuții pe acest subiect”, a declarat Claudiu Manda, șef al Comisiei de Control SRI, după audierea fostului șef al Serviciului.

Potrivit șefului comisiei parlamentare, Maior a negat că l-ar fi trimis pe Georgescu să facă lobby la Bruxelles pentru fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi. Maior a mai relatat că în octombrie 2014 fostul președinte Traian Băsescu l-a sunat să-l întrebe de „cazul dlui Iohannis în instanță”.

Raportul Comisiei de control SRI privind colaborarea dintre SRI și ANI arată însă că faptele fostului șef al Serviciului, George Maior, „se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, pentru a obține influență politică nelegitimă”. Mai exact, Maior ar fi folosit instituția și relația cu ANI pentru a-și crea oportunitatea să devină premier, dacă Victor Ponta ajungea președinte.

„Acesta a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigarii alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta”, se arată în raportul Comisiei de control a activității SRI.

Coroborând declarațiile și probele deținute, membrii Comisiei concluzionează, „în mod cert și fără echivoc, că George Maior a mințit, denaturând adevărul cu privire la relația instituțională și personală avută cu fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), fiind principalul vector raportat la relaționarea instituțională cu ANI, și în particular, în plan personal, formal sau informal, cu Horia Georgescu. Discuțiile private dintre George Maior și Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniștri, persoane cu funcții de conducere și putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de SRI, care să aibă drept consecință influențarea parcursului politic și/sau a vieții publice”, se mai menționează în raport.

Comisia de control a activității SRI precizează că Serviciul a trimis Agenției Naționale de Integritate 71 de note de informare privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcții importante în administrația centrală și locală.

Drept răspuns, George Maior a menționat, în urmă cu o săptămână, într-o scrisoare deschisă, că Serviciul Român de Informații nu se raportează niciodată la potențialul politic al unor persoane fizice vizate de informații și a cerut declasificarea tuturor audierilor persoanelor care s-au prezentat în fața comisiei.

„Doresc să subliniez că toate informațiile transmise de către Serviciul Român de Informații către Agenția Națională de Integritate în calitate de beneficiar legal, au aparținut unei instituții constituționale a statului român, respectiv Serviciului Român de Informații, nu directorului acestei instituții”, se arată în scrisoarea apărută în spațiul public zilele trecute.

Maior face referire la raport ca fiind asumat „de o parte dintre membrii acestei”.

În urmă cu două zile, Ministerul de Externe s-a delimitat de declarațiile ambasadorului. „Potrivit procedurilor parlamentare și democratice, Comisia, cu majoritatea membrilor, a aprobat raportul care este un document oficial al Parlamentului României. În aceste condiții trebuie respectată obligația de rezervă a membrilor Corpului diplomatic în raport cu autoritățile române conform principiului separației puterilor, prevăzut de Constituția României. Legea 269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României prevede la articolul 31, care se referă la obligațiile membrilor Corpului diplomatic și consular, ca aceștia să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii României”, transmite Ministerul de Exerne.

Câteva ore mai târziu, Teodor Meleșcanu a declarat, pentru Mediafax, că în două săptămâni va fi finalizată analiza MAE în cazul lui George Maior. Ministrul de Externe a adăugat că analiza ar putea include și concluzii precum propunerea de rechemare a acestuia din funcția de ambasador al României la Washington.

Ministrul de Externe mai are pe masă, din toamna anului trecut, o solicitare de rechemare a ambasadorului George Maior, formulată de Comisia de Politică Externă din Senat. Recent, Călin Popescu Tăriceanu s-a arătat nemulțumit de explicațiile lui Meleșcanu.

„E clar că niște rotițe nu funcționează cum ar trebui. Domnul Meleșcanu mi-a dat o explicație care nu mi-a plăcut. După audierea lui Maior la Comisia de politică externă, Comisia a făcut o scrisoare în care dădea recomandare să fie rechemat, având în vedere chestiunile de ordin politic, nerealizările lui Maior. Plus ceea ce e un lucru foarte grav, ce a ieșit la suprafață, postura lui ca director SRI în care a făcut protocoalele secrete. Domnul Meleșcanu a plimbat scrisoarea pe la minister și a dat-o unei Comisii de disciplină și etică. I-am spus că acolo la comisie trebuie să constați alte lucruri, că a venit beat la volan, dar aici nu discutăm de o problemă de ordin administrativ. E o problemă mai gravă, politică”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.

Maior a fost numit ambasador al României în SUA în iunie 2015. Anterior a deținut funcția de director al SRI timp de peste opt ani, devenind cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informații la data de 4 octombrie 2006. Până la acea dată, a fost senator PSD și președinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională din Senat.

Dacă Ministerul de Externe va demara procedura de rechemare, ultimul cuvânt îl va avea președintele Klaus Iohannis.

Art 91 din Constituție prevede: „Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”.

Rapotul Comisiei SRI: Șase milioane de români interceptați

Comisia de Control SRI a mai elaborat un raport, în urma audierilor care s-au desfășurat în perioada septembrie 2017- iunie 2018. După ce au fost analizate 5.000 de pagini, reprezentând stenogramele audierilor- 25 la număr, comisia arată că: „În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești (în ceea ce privește mandatele de securitate națională) s-a realizat fără temei legal, efectuându-se în conformitate cu Hotărârea CSAt nr.0034/2004, act administrativ”.

La Capitolul 2 se arată că: „Prin Hotărârea CSAT, au fost adaugate la lege atribuții în plus Serviciul Român de Informații. În perioada 2002-2016, prin Hoărâre CSAT nr 0068/2002, SRI a fost desemmnat ca Autoritate Națională în domeniul Interceptărilor și al relațiilor cu operatorii de telecomunicații”

Documentul face referire și la mandatele emise de procurori pe 48 de ore și obținerea de mandate de interceptare. „Se constată o creștere semnificativă a numărului de mandate de Securitate obținute de SRI, ajungând de ela 1.395 în 2005, la 3.701 în 2013. Totodată, poate fi constatată o creștere a tuturor actelor de autosesizare, de la 5.244 în 2005, la 51.248 în 2015”
„Având în vedere cele peste 311.000 de mandate emise în ultimii 12 ani (2005-2016), precum și faptul că din audierile efectuate la Comisie și din acțiunile de control parlamentar efectuate la unitățile centrale ale SRI, estimăm că media este de 20 de persoane pe mandate, rezultând că unui număr de peste 6..000.000 de cetățeni li s-au restrâns temporar drepturile și libertățile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populația activă a țării”, se preciza în document.

Document integral AICI.

Legat de mandate, SRI a anunțat, la data apariției raportului, că numărul de persoane ale căror drepturi și libertăți au fost restrânse, în condițiile legii, în baza autorizației eliberate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost de 20.907, contrazicând în acest fel cifra enunțată în raport, de șase milioane.

Unde au dus „culoarele” justiției și ale presei

În luna septembrie 2017, colonelul Daniel Dragomir, cercetat în dosarul Black Cube, decidea să iasă public și să vorbească despre neregulile pe care le-a constatat în perioada în care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Așa au devenit cunoscute „culoarele” Justiției și ale presei, adică acele mecanisme prin care Dragomir spunea că SRI s-a infiltrat în media, politică și în sistemul judiciar.

Despre Daniel Dragomir se știa că a plecat din serviciul secret în 2013, după ce a stat multă vreme în același birou cu Florian Coldea (omul doi și poate cel mai influent personaj din instituție după 1989). Mai mult, Daniel Dragomir a fost unul dintre cei trimiși de Serviciul de Informații în Irak, la criza jurnaliștilor răpiți din 2005 și a coordonat mai mulți ani parteneriatele cu CIA, dar și Mossad.

În consecință, autorităților le-a fost greu să ignore ce spunea acesta.

În prima apariție publică, Daniel Dragomir a vorbit despre ceea ce numea „culoarul” Justiției. Cu alte cuvinte cum era făcut un rechizitoriu și traseul acestuia până la sentința dorită, arătând cu degetul spre SRI și DNA. „Ofițerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau și le trimiteau în instanță, în speranța că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării”, a declarat Daniel Dragomir, într-un interviu pentru România Tv.

Iar acuzațiile au continuat și în ceea ce privește selecția completelor de judecată. „Se trimiteau bilețele, prin mesageri anume desemnați către judecători anume desemnați. Erau relații personale între judecători și ofițeri care erau implicați în câmpul tactic, relații dezvoltate în timp, spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziții. Al doilea caz, pe bază de șantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA”, a spus Dragomir.

A urmat creionarea culoarului din presă și cum un grup de jurnaliști crea mediul public necesar pentru „condamanarea” publică a „țintei”, chiar înainte ca personajul vizat să iasă de la audieri. A vorbit și despre finanțările de care au beneficiat unele trusturi media, în timp ce altele erau considerate țintă.

În momentul în care Dragomir a început să dea detalii despre cum erau folosite mandatele de ascultare emise pe numele politicienilor, a oamenilor din presă sau a afaceriștilor, a apărut în discuție și audierea acestuia în Comisia de control a Serviciului Român de Informații.

Prima audiere a fost în toamna anului 2017, după care au urmat și alte întâlniri cu ușile închise ale lui Dragomir cu membrii Comisiei. Având în vedere statutul forului, presa nu a avut acces la niciuna dintre audieri, iar informațiile erau furnizate, în măsura în care nu aveau caracter secret, de către Claudiu Manda, șef al comisiei parlamentare, sau de către cei audiați.

În acest fel, publicul a aflat că Dragomir a prezentat o listă cu 65 de nume, toți oameni care puteau să vină cu detalii despre modul în care a funcționat sistemul. Și tot fostul ofițer SRI a mai furnizat o listă cu 19 nume din presă, despre care spunea că au avut relații „neetice” cu SRI.

„Cei care îl folosesc azi pe Dragomir în jocurile lor josnice vor sfârsi prin a constata ca au fost ei înșiși folosiți (…). Ceea ce am văzut public nu sunt nici dezvăluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a făcut deja precizarile necesare. Am vazut un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confruntă”, a reacționat la acea vreme Florian Coldea, fost prim-adjunct SRI.

Fostul colonel SRI și-a continuat însă mărturiile în comisie. Întrebat cum comentează declarațiile unui om din sistem, Klaus Iohannis s-a limitat la a afirma: „Mie mi se pare o campanie ciudată, nu am urmărit în detaliu fiindcă nu urmăresc astfel de cancan-uri, dar nu cred că afectează credibilitatea vreunei instituții”.

Lista celor 65: Dosare fabricate, metoda „Coperta” și controlul asupra unor instituții media

Audierile maraton au început în octombrie 2017.

4 octombrie 2017- Sorin Strutinsky, om de afaceri- a relatat membrilor Comisiei SRI faptul că a fost interceptat pe Legea de siguranță națională, dar nu a fost acuzat niciodată de infracțiuni de siguranță națională. În dosarul său, la beneficiari ai interceptărilor erau trecute două unități ale SRI

12 octombrie 2017- Ioan Tarnu, fost șef al SRI Alba- a vorbit despre sute de numere de telefon ascultate abuziv, judecători apropiați de șefa DNA și despre încălcarea regulamentelor interne.

19 octombrie 2017- Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării- a vorbit despre dosarele sale, spunând că sunt un rezultat al răzbunării lui Florian Coldea și a dat detalii despre întâlnirile la care participau oameni din Serviciu, Justiție și mediul politic și cum se punea la cale anchetarea baronilor PSD.

24 octombrie 2017- Ovidiu Puțura, fost secretar de stat în Ministerul Justiției- a dat detalii despre metoda «Coperta» prin care dosarele erau transmise completelor de judecată unde se dorea să ajungă și a prezentat o listă de judecători apropiați de sistem. A susținut că ofițerul SRI din conducerea Serviciului care se ocupă cu „câmpul tactic” (n.r. generlul Dumitru Dumbravă) s-a întâlnit cu judecătorul cazului său, în momentul în care a fost judecat.

1 noiembrie 2017- Adrian Sârbu, patronul Mediafax Group- a dat detalii despre implicarea SRI în coordonarea editorială a instituțiilor media, despre prezența perturbatoare, uneori distrugătoare, a SRI în câmpul mass-media în perioada 2010-2016 și despre interesul SRI pentru Realitatea TV. Patronul Mediafax a relatat și un moment în care fostul prim-adjunct Florian Coldea a spus, în prezența sa, că are soluție pentru Dan Voiculescu, înainte să se pronunțe instanța în dosarul patronului Intact.

9 noiembrie 2017- Dumitru Iliescu, fost șef SPP- a spus că Serviciul Român de Informații a fost implicat în construirea mai multor dosare penale, menționând dosarul Belina, dosarele lui Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, Olguța Vasilescu și Toni Greblă. A declarat și că 300 de ofițeri din alte structuri au fost monitorizați în perioada lui Coldea.

15 noiembrie 2017, Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Integritate- a relatat faptul că George Maior și Florian Coldea își țineau zilele de naștere la sediul SRI K2, unde participau politicieni de la PSD, PDL, PNL, dar și persoane din zona justiției. A susținut că în 2011 s-a semnat un protocol între ANI și SRI. Tototdată, a spus că dosarul de incompatibilitate pe care directorul SRI Eduard Hellvig l-a avut, în 2012, la ANI, a pornit de la o informare transmisă de Serviciu

21 noiembrie 2017- Mircea Drăghici, trezorierul PSD- a vorbit Comisiei de control al SRI despre încercarea de destructurare a PSD Argeș

28 noiembrie 2017- Florin Ghiulbenghian, președintele Fundației EurHonest- a dat detalii despre implicarea unor ofițeri SRI în dosarul prostituatelor, la serviciile cărora ar fi recurs lideri ai TSD în anul 2008.

20 februarie 2018- Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului- a vorbit despre binomul SRI-DNA, extinderea câmpului tactic în instanță și despre faptul că a fost interceptat în anii 2012 și 2014 și se întreba dacă mai sunt și alți beneficiari în afară de DNA.

13 septembrie 2018- A venit și rândul directorului SRI, Eduard Hellvig, să răspundă, timp de 6 ore, în comisia de control. Acesta a spus parlamentarilor că Serviciul are protocoale încheiate din 1990, iar dintr-un total de 565 de protocoale sau acorduri, astăzi mai sunt active 337 de protocoale. Și tot atunci a dat explicații despre protocoalele din 2016 (unul secret și unul nesecret), încheiate între SRI și PG, invocând necesitatea celui secret din cauza vidului legislativ.Protocolul încheiat în 2016 între PG și SRI a ajuns în luna august 2018, la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public și una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov.

Audierea lui Florian Coldea și cum a ajuns Iuda exemplu la ușa comisiei SRI

În martie și aprilie 2018 a venit rândul lui Florian Coldea, fost prim-adjunct SRI să dea explicații în fața comisiei de control. Fostul președinte Traian Băsescu a anticipat însă audierea: „nu va deșerta acolo secrete ale Serviciului”, spunea fostul șef de stat.

La prima audiere, după opt ore, Claudiu Manda a declarat că parte dintre răspunsurile generalului au fost „nu confirm, nu infirm”. „A fost o discuție dacă există protocol între SRI și ICCJ și a spus: Nu confirm, nu infirm”, a punctat Manda.

La protocoale a făcut referire și Florian Coldea, după audieri, de această data în fața presei: „Folosind aceste protocoale am contracarat riscuri la adresa României, mai concret, ne-am realizat misiunile Serviciului, trecând neafectat de un fenomen terorist cu valențe globale, să gestionăm fenomentele de contra-spionaj, în condițiile în care alte țări au fost serios afectate”.

Nici a doua audiere, din luna aprilie, nu a venit cu mai multe răspunsuri. În schimb, în prag de Paște, Coldea a apelat la un personaj biblic, Iuda, pentru a transmite un mesaj „trădătorilor”.

„În încheiere, în spiritul perioadei pe care o celebrează acum creștinii, aș vrea să reamintesc și cred că e momentul potrivit și de un celebrul unui personaj biblic, al cărui nume nu aș vrea neapărat să-l dau care în urmă cu circa 2.000 de ani a trădat pentru 30 de arginți, ce dacă ulterior l-au apucat remușcările, lucrurile nu s-au putut repara și răul făcut nu a putut fi rezolvat. Evident ca orice trădător, destinul lui a sfârșit tragic. Din această perspectivă constat cu îngrijorare că unii, în mod vizibil practică astăzi același lucru cu interesele statului roman”, a declarat Florian Coldea, în 5 aprilie 2018.

Florian Coldea a fost numit prim-adjunct al directorului SRI în anul 2005, la scurt timp de la recuperarea jurnaliștilor români răpiți în Irak. După terminarea celui de-al doilea mandat la Cotroceni, Băsescu a devenit un aprig contestatar al lui Florian Coldea și al Codruței Kovesi, acuzând intervenții ale serviciilor secrete în Justiție, după ce Alina Bica și Elena Udrea au fost arestate în dosare ale DNA.

Cea mai grea lovitură primită de Coldea a venit însă la finalul lui 2016. La scurt timp după fuga lui Sebastian Ghiță, postul România TV a difuzat înregistrări cu omul de afaceri în care acesta îl acuza pe Coldea că s-a implicat în numiri politice și în Justiție. Totodată, Ghiță a vorbit despre relația de prietenie care îl lega de adjunctul SRI și a publicat fotografii și înregistrări video în care erau cei doi și familiile acestora. Ghiță spunea că excursiile făcute în străinătate cu familia Coldea erau plătite de către firmele sale.

În 17 ianuarie 2017, Serviciul Român de Informații anunța că Florian Coldea nu a încălcat legea sau normele interne în vigoare, drept urmare se dispune „repunerea în funcție”, după ce fusese suspendat. În aceeași informare, însă, SRI transmitea că Florian Coldea a cerut, din motive care țin de demnitate, eliberarea din funcție.

Audierea generalul care a inventat „câmpul tactic”

În 22 noiembrie 2017 în fața comisiei de control a ajuns și generalul Dumitru Dumbravă, secretar general al SRI la acea vreme. Era acuzat de unii dintre cei audiați, în frunte cu Daniel Dragomir, că ar fi controlat o rețea de judecători cărora le impunea luarea de hotărâri în anumite procese, dar și că și-ar fi construit o rețea similară în rândul ziariștilor. Generalul Dumbravă a devenit cunoscut după ce, într-un interviu din 2015, a folosit expresia „câmp tactic” cu referire la instanțele de judecată.

După audierea din Comisia parlamentară, generalul nu a făcut declarații în fața presei. În schimb, Claudiu Manda a spus că generalul Dumbravă a răspuns afirmativ la întrebarea legată de existența unor echipe mixte procurori-SRI, dar a negat că ofițerii Serviciului se ocupau de instrumentarea dosarelor.

Generalul SRI a precizat, în fața Comisiei SRI, că e adevărat că a mers la Curtea de Apel, ÎCCJ, Tribunalul Militar și Parchetul Militar, dar a negat că a încercat să influențeze decizii ale judecătorilor. Întrebat ce făcea Dumbravă la instanțe și parchete, Manda a precizat: „A dat o serie de exemple, fie să emită un punct de vedere juridic dacă a fost întrebat, fie să vadă juriștii pe care îi avea în subordine și care susțineau în instanță elemente care sunt de competența SRI”.

Manda a afirmat, totodată, că Dumbravă a explicat Comisiei SRI și accepțiunea sa despre sintagma „câmp tactic”.

„A fost abordat subiectul «câmpul tactic». Domnul general Dumbravă nu neagă articolul din presă, spune doar că, în opinia sa, atunci când vorbea de câmpul tactic nu vorbea despre influențarea justiției, ci mai degrabă de urmărirea ca alte persoane, în sensul că inculpații, ar putea să influențeze actul de justiție și că în acest sens era un atribut și o implicare a SRI”, a menționat Manda.

Generalul SRI a recunoscut și că s-a întâlnit cu Laura Codruța Kovesi de multe ori, mai ales când aceasta era la Parchetul General, și că discuțiile vizau mandatele de securitate națională.

„A fost întrebat dacă are cunoștință de subiectul >. Sigur că nu conta culoarea mapelor, dar a fost întrebat dacă știe că ofițeri ai SRI sau domnia sa mergeau către instanțe și arătau judecătorilor diferite documente clasificate despre persoanele care sunt inculpate și răspunsul a fost >, >, >”, a precizat Manda, după audierea lui Dumbravă.

La șase zile de la audiere, Manda anunța că membrii comisiei au decis să trimită o adresă Serviciului în care îi solicită să analizeze posibilitatea eliberării generalului Dumbravă din funcția de secretar general al SRI, având în vedere afirmațiile făcute de acesta în comisie. Decizia a fost luată cu 5 voturi la trei. Printre cei care s-au opus, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (USR), a acuzat că solicitarea demisiei generalului Dumbravă a fost una politică și că PSD sacrifică orice, chiar și militari de carieră, pentru a-l salva pe Liviu Dragnea

În aceeași zi, Serviciul Român de Informații a răspuns că dialogul dintre instituție și comisia de control nu se va mai realiza prin Secretariatul General, condus de Dumitru Dumbravă, ci exclusiv prin cabinetului directorului. Totodată, Serviciul a cerut comisiei parlamentare să nu implice SRI în jocuri politice.

„Biroul Executiv al Consiliului Director din SRI solicită tuturor membrilor Comisiei să nu implice Serviciul în niciun fel de joc politic, manifestându-și totodată determinarea de a continua cooperarea corectă și de bună credință în conformitate cu cadrul normativ care reglementează relaționarea interinstituțională „, transmite SRI.

În luna februarie a acestui an, președintele Comisiei de control al SRI, a trimis o adresă către SRI în care să reamintea solicitările de informații ale Comisiei, dar și restanțele rămase, respectiv sternograma audierii lui Dumbravă și acordurile semnate între SRI și Parchet.

Generalul Dumbravă și-a dat demisia și a înaintat-o directorului SRI, Eduard Hellvig, pe data de 28 august, iar la 1 septembrie 2018 fost trecut în rezervă.

Rapotul Comisiei SRI: Schimbarea legii pentru ca românii interceptați să fie informați

Propuneri din raportul Comisiei SRI:

– Modificarea cadrului legilativ, pentru ca restrângerea drepturilor să nu se mai facă atât de ușor;

– Înființarea Autorității Unice de interceptare, care să fie intermediar între operatorii de telecomunicații și structurile abilitate de lege să solicite sau să pună în aplicare mandatele sau autirozațiile de interceptare a comunicațiilor;

– Modificarea legislației în sensul identificării tuturor persoanelor care au fost interceptate și notificarea acestora în cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate națională sau de supraveghere tehnică;

-Introducerea de sancțiuni în legislație în cazul nerespectării obligației de notificare. Constituirea unei comisii, eventual la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție , la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii sau la nivelul Parlamentului, care să avizeze și să decidă excepțiile;

-Sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la dispunerea unui audit la Parchet în legătură cu mandatele eliberate și numărului de persoane interceptate.

În cele din urmă, niciuna dintre propuneri nu a fost pusă în aplicare.