Anchetă a Poliției în cazul unor săpături arheologice făcute la mănăstirea din Baia de Aramă

Poliția Mehedinți a declanșat o anchetă, marți, după ce Episcopia Severinului a depus o plângere împotriva unei firme pe care o acuză că, sub coordonarea unui arheolog de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, face săpături neautorizate sub altarul Mănăstirii „Sfinții Voievozi” din Baia de Aramă.

O echipă de polițiști specialiști în patrimoniu, de la Inspectoratul Județean de Poliție Mehedinți, a început o anchetă după ce reprezentanții Episcopiei Severinului și Strehaiei au depus, luni, o plângere împotriva unei firme din Baia de Aramă pe care o acuză că face săpături ilegale sub altarul Mănăstirii „Sfinții Voievozi”, deși deține autorizație pentru cercetări arheologice în jurul mănăstirii.

„Poliția Baia de Aramă va începe o anchetă în acest sens și vom lua măsurile legale care se impun cu privire la cele constatate cu ocazia lucrărilor care au loc la Mănăstirea Sfinții Voievozi”, a declarat, marți, inspectorul Octavian Tivig de la Poliția Baia de Aramă.

Săpăturile la Mănăstirea „Sfinții Voievozi” din Baia de Aramă au început luni, fiind coordonate de către arheologul Gheorghe Petrov de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

„Este un diagnostic arheologic prin care se vor constata anumite lucruri la fața locului. Nu pot să vă dau răspunsuri concrete pentru că nici eu nu le cunosc. De asta mă aflu aici. Este un diagnostic arheologic avizat de Ministerul Culturii, așa cum se întâmplă la multe obiective în țara asta”, a afirmat arheologul Gheorghe Petrov.

Pe de altă parte, preotul Mihai Zorilă, consilier economic la Episcopia Severinului și Strehaiei, cel care a depus plângerea la Poliție, a declarat că reprezentanții Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj au subcontractat o firmă din Baia de Aramă care face săpături cu un utilaj de mare tonaj, aceasta fiind surprinsă în anii trecuți că ar fi făcut săpături neautorizate, în căutarea aurului pe care l-ar fi ascuns Constantin Brâncoveanu, în anii 1700, în zona respectivă.

„Este o autorizație emisă de Ministerul Culturii și Cultelor. Am fost înștiințați de Direcția Patrimoniu Cultural a județului Mehedinți, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă și am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialiști coordonați de responsabilul științific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov, au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, din Baia de Aramă, asupra căreia planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu”, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului și Strehaiei, preotul Mihai Zorilă.

Vechiul așezământ monahal (inițial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de șiță. Un document din 1672 îl menționează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn a fost zidită actuala construcție abia la sfârșitul secolului al XVII-lea, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Baia de Aramă și-a început activitatea din anul 1703, iar biserica mănăstirii păstrează integral pictura originală, executată din pridvor până în altar în tehnica al fresco. Pictura este specifică decorațiunii interioare de sfârșit de secol XVII, început de secolul XVIII din teritoriul românesc aflat între Carpații Meridionali și Dunăre.

În ședința Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008 a fost aprobată reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din Baia de Aramă ca mănăstire de călugărițe sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei.