Surse apropiate anchetei în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni au declarat, duminică, pentru corespondentul Mediafax, că investigatori ai Centrului de Investigații și Analiza pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), care derulează o anchetă tehnică, se află în zona în care s-a prăbușit aparatul de zbor, pentru noi verificări.
Investigatorii CIAS încearcă să afle dacă zona în care s-a prăbușit avionul permitea emiterea semnalelor pe baza cărora să fie localizată epava.
Totodată, investigatorii vor să stabilească și dacă aparatura avionului funcționa corespunzător sau zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbușit.
De asemenea, ei încearcă să determine la fața locului și alte aspecte care să îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni, afirmă sursele citate.
În 20 ianuarie, un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forțat într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița județelor Cluj și Alba. În urma accidentului, pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața, în timp ce patru medici și copilotul au fost răniți.
Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.
Ulterior, Parchetul ICCJ a dispus, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu. Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, declara că în cazul accidentului respectiv pot răspunde penal atât persoane fizice, cât și persoane juridice.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), după ce Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituții centrale ale statului cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general și directorul de operațiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcție și fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză și că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Președintele Traian Băsescu a declarat în 2 februarie, după ședința CSAT, că în ultima perioadă „s-a instalat public, prin persistența unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună și că STS nu are nici echipament, și nici dreptul legal.
Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilități mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce privește cererea de demitere a directorului Serviciului.
Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta și discutată în ședința CSAT.
Și ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că, din puntul său de vedere, cuprins și într-un raport al ministerului, este o „speculație” afirmația potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni.
Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvența de 406 MHz și putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.