Prima pagină » Știri » Andreea Cosma, audiată în dosarul Ciuperceasca, în care este acuzată de corupție

Andreea Cosma, audiată în dosarul Ciuperceasca, în care este acuzată de corupție

Andreea Cosma, audiată în dosarul Ciuperceasca, în care este acuzată de corupție
Detalii pe gândul

„E un proces în care am calitatea de complice la abuz în serviciu. Este dosar făcut de procurorul Savu Alfred, cel care compunea declarația fratelui meu în dosarul Tony Blair, împreună cu domnul Negulescu. Rechizitoriul e semnat de Onea Lucian (procuror-șef al DNA Ploiești – n.r.). Magistraților o să le spun domeniul de aplicare, respectiv cum se aplică Legea notarilor și Codul Civil, pe care cu siguranță domnul Savu Alfred nu le-a citit niciodată, înainte să trimită în judecată un notar public”, a declarat deputatul Andreea Cosma, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), înainte de audiere.

Tot la instanța supremă, se judecă solicitarea DNA de redeschidere a unei cauze în care este vizat procurorul suspendat Mircea Negulescu. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că este vorba despre o plângere depusă pe numele magistratului, în care procurorul ar fi făcut verificări sumare. În cadrul dosarului deschis ca urmare a plângerii, nu ar fi fost audiate toate persoanele, astfel încât procurorul superior ierarhic celui care instrumenta cazul a infirmat soluția de clasare.

Mircea Negulescu nu s-a prezentat, marți, la instanță, Andreea Cosma afirmând că se bucură dacă Direcția Națională Anticorupție „dă la o parte oamenii care nu îi fac cinste și își alege să lucreze, să instrumenteze dosare doar cu procurori care merită”.

„Daca mă întâlneam, nu i-aș fi zis nimic, că nu am obligația să vorbesc cu dânsul (Mircea Negulescu -n.r.), dar avea ocazia să mă vadă că nu m-a văzut demult”, a declarat deputatul.

Deputatul a fost trimis în judecată, de către DNA Ploiești, în anul 2015, în dosarul privind vânzarea la prețuri subevaluate a unor terenuri din subordinea cazărmii Ciuperceasca, ce a intrat în activul Parcului Industrial Plopeni, după schimbul de terenuri cu MApN. În același dosar, au mai fost deferiți justiției fostul președinte al Consiliului Județean Prahova Florin Anghelc și un fost director al Parcului Industrial Plopeni.

DNA a precizat, la acel moment, că Andrea Cosma, notar public la momentul comiterii faptelor, ar fi înstrăinat mai multe imobile din cadrul Ciuperceasca, fără a respecta dispozițiile legale privind achizițiile.

Procurorii susțin că vânzarea terenurilor la un preț cu mult sub valoarea lor reală a fost făcută de Dănuț Cornea la îndemnul președintelui Consiliului Județean Prahova de la acea dată, Florin Serghei Anghel, care, depășindu-și competențele legale, a emis o procură autentificată prin care Cornea era împuternicit să vândă integral activul „Cazarma 1375 – Ciuperceasca” către toate persoanele, prin negociere, cu precizarea unei valori minime care însă nu fusese stabilită printr-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, așa cum era prevăzut în procedurile legale.

Conform anchetatorilor, în derularea acestor tranzacții cei doi au fost ajutați de către notarul Andreea Cosma, fiica lui Mircea Cosma, care a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Prahova atât înainte de mandatul lui Florin Anghel, dar și după încheierea mandatului acestuia, în 2008.

Procurorii mai spun că notărița Andreea Cosma „a acceptat să autentifice contractele de vânzare cumpărare prin care S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a înstrăinat mai multe imobile ce făceau parte din activul «Ciuperceasca», fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice și fără a se ține seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere potrivit studiului de evaluare «Valori de piață-etalon minim informativ» practicat de Camera Notarilor Publici Prahova la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2008”.

Anchetatorii au stabilit că în urma încheierii celor nouă contracte de vânzare-cumpărare, în perioada 11 iunie 2008 – 04 iulie 2008, s-a creat un prejudiciu de 17.603.853,34 lei, reprezentând diferența între valoarea de preluare a bunurilor vândute și prețul vânzării.

Citește și