Andrei Marga, președintele ICR: Vom debirocratiza și defeudaliza ICR

Andrei Marga, noul președinte al Institutului Cultural Român (ICR), a postat pe site-ul instituției un document – pe care l-a numit „Sincronizarea Institutului Cultural Român” – prin care expune viitoarele schimbări de viziune și proiecte pe care le are în vedere în mandatul său.

Invocând Legea 356 din 11 iulie 2003, cu modificările OUG nr. 27, din 13 iunie 2012, Marga spune că, din punctul său de vedere, „sunt necesare dezvoltări și schimbări în direcția sincronizării activităților la Institutul Cultural Român”, „debirocratizarea” și „defeudalizarea” instituției.

Noul președinte al ICR consideră că activități de tipul inițierii, organizării și dezvoltării capacității asociative, așa cum au fost ele declarate în documentele instituției, „sunt insuficiente” și propune ca scop pentru Institut „producerea de noi valori de cultură și civilizație, reprezentarea și promovarea culturii și civilizației poporului român în țară și în lume, luată în întregime”. Aceasta înseamnă, conform viziunii sale, că „accentul se mută pe producerea de valori”.

Definind cultura drept „conștiința de sine a unui popor” și subliniind că ICR trebuie să încurajeze și să întrețină dezbaterea culturală de bună calitate, Andrei Marga spune că una dintre priorități vizează contribuția la elaborarea de proiecte „România 2020”.

„Proiect România 2020” este un proiect GRASP – Societatea Globală a Tinerilor Profesioniști Români, o rețea deschisă formată din tineri profesioniști, studenți și organizații partenere, care are ca misiune contribuția activă la modernizarea continuă și dezvoltarea României prin implicare civică și profesionalism -, lansat la cea de-a doua conferință anuală din Boston.

Președintele ICR consideră necesară asumarea completitudinii culturii și civilizației actuale și adaugă că, în acest sens, „ICR se obligă să cuprindă, în arcul culturii, informații, cunoștinte, dar și vederi generale, concepții, viziuni. Europa rămâne multilinguală, iar limba română va trebui consolidată ca limbă europeană. Vom cultiva memoria trecutului, vom contribui la rezolvarea problemelor prezentului și vom prefigura și pregăti viitorul”, adaugă acesta.

Marga mai spune că este necesară acordarea unei mai mari atenții și altor ramuri ale culturii – științele, economia, dreptul, tehnologia -, declarându-se dezamăgit de modul în care ICR a considerat că aceste domenii trebuie reprezentate în acțiunile de promovare a culturii române. „Dacă privim documentele ICR din anii recenți, suntem izbiți de această înțelegere restrictivă și caducă a culturii și civilizației. Accentul trebuie mutat pe sprijinirea activităților generatoare de ipoteze, concepte, descoperiri cognitive, inovații tehnologice, înnoiri de viziune și pe cultivarea și etalarea științelor în România. Reglementările și organizarea ICR vor trebui să reflecte o asemenea privire contemporană asupra culturii și civilizației”, se arată în documentul „Sincronizarea Institutului Cultural Român”.

Tot greșeli de abordare a ICR sub vechea conducere sunt, potrivit lui Andrei Marga, inițiativele culturale care, pornite din România și realizate în altă parte, s-au soldat, în proporții egale, cu succese și cu eșecuri – „ICR s-a preocupat, în ultimii ani, să etaleze noi experimente, dar eșecurile nu sunt mai puține decât reușitele”. De aceea, spune Marga, instituția pe care o conduce va pune în prim plan „inițiativele culturale reușite, operele validate, autorii care au creat efectiv momente istorice”, schimbarea de accent în favoarea operelor validate fiind, din punctul său de vedere, criteriu esențial în asigurarea prestigiului cultural al României.

„ICR trebuie, însă, să mute accentul de pe simpla adaptare la lumea din jur pe elaborarea de puncte de vedere, de perspective și de abordări originale, făcând din România nu doar un spectator al situației, ci locul de emergență al ideilor noi, conform ponderii ei istorice”, este una dintre viziunile lui Andrei Marga.

Președintele ICR spune că va susține, va încuraja și stimula organizațiile profesionale, universitățile și asociațiile de creatori din România „care au oferit deja o garanție a succesului întreprinderii lor culturale. Trebuie pus capăt risipei resurselor pe improvizații și aranjamente subiective”. În același spirit al promovării valorilor consacrate și solidar cu afirmația cancelarului german Angela Merkel, care spunea că „nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic”, Marga anunță că „ICR trebuie să mute accentul pe cultivarea unui sănătos pluralism ferindu-se de parti pris-uri pentru politici respinse de cetățenii țării”.

Din textul scrisorii semnate de președintele ICR nu a fost omisă nici latura financiară a promovării culturii. „Cultura se promovează în virtutea valorii, dar cu cheltuieli. Promovarea culturii costă. ICR trebuie să mute accentul pe întrebări hotărâtoare – ce, cât, cum, unde este prezentă cultura română în lume? – și să facă multe operațiuni neglijate: asigurarea prezenței cărților românești în bibliotecile lumii, consacrarea de idei românești, folosirea cu rezultate a burselor, cooperarea cu editurile de referință străine, ameliorarea situației corpului de traducători, mărirea accesului cititorului român la cărțile de referință universală, sporirea relevanței propriilor edituri, contactul continuu al autorilor cu publicul, instituirea de premii reale pentru opere cu impact societal semnificativ etc. Un inventar actual al datelor prezenței românești în cultura lumii este necesar, iar noi investiții în cultura română vor fi făcute”, se mai arată în documentul postat pe site-ul ICR.

În ceea ce privește schimbările de personal de la nivelul Institutului Cultural Român, Andrei Marga anunță că pregătește o nouă organigramă și un nou regulament de funcționare a ICR, urmând ca, în cel mai scurt timp, să prezinte spre aprobare Parlamentului și comisiilor de specialitate proiectele și programele considerate de maximă importanță pentru ICR. „Personalul a fost lovit – sub toate aspectele – prin reglementările din 2009-2010, încât reconstrucția structurilor și primenirea posturilor sunt indispensabile”, spune acesta.

„Personalitățile de referință ale literaturii, științei, artelor plastice, filmului, teatrului, muzicii, teologiei și filosofiei, ale speciilor de creație reprezentate cu succes în cultura română vor fi invitate să-și promoveze idei și inițiative competitive în ICR. Valoarea va trebui să primeze în orice situație. Piața este cel mai bun reglator al economiei, dar, în domenii precum educația și cultura, piața nu este, în nici o țară civilizată, singurul reglator. Valorile nu sunt întotdeauna epuizate de valorile ce se stabilesc pe piață. Cei care lucrează în administrația ICR vor trebui să aibă experiența minimă a creației, pregătire în management și diplomație culturală și să-și asume promovarea abordărilor multiple deschise în cultura română, într-un dialog lărgit al culturilor, cu capacitatea comparatistică corespunzătoare. Vom găsi locul din care să aibă impact personalitățile de prim plan ale vieții românești actuale. Vom folosi aportul cultural al diasporei. Vom sprijini formarea și afirmarea unor noi generații de personalități culturale. Vom debirocratiza și defeudaliza ICR, încât orice cetățean român să se poată adresa cu încredere instituției spre a-și realiza proiecte culturale competitive”, sunt alte proiecte ale președintelui Institutului Cultural Român.

Andrei Marga a fost numit la conducerea ICR pe 11 septembrie, la propunerea PNL, care a solicitat un vot fără a mai fi nevoie de audierea acestuia în comisiile de specialitate, după ce, la începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici și-a prezentat demisia din funcția de președinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreședinților Tania Mihăilescu și Mircea Mihăieș. Patapievici anunțase, la sfârșitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR își va da demisia dacă Curtea Constituțională va decide că Ordonanța de Urgență a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea președintelui sub cea a Senatului, este declarată constituțională. Patapievici a ocupat funcția de președinte al ICR din 2005.

De asemenea, Corina Șuteu, director al ICR New York, și Oana Radu, director adjunct al filialei, și-au anunțat, vineri, demisia din funcțiile pe care le dețineau. „Schimbarea mandatului Institutului Cultural Român, realizată agresiv, în absența totală a unei dezbateri publice și în contradicție cu atitudinile și luările de poziție ale unui număr impresionant de oameni de cultură și de artiști din România și din străinătate, blocarea fondurilor institutului pentru toamna lui 2012 și compromiterea astfel a unor proiecte deja angajate în colaborare cu parteneri instituționali americani, imposibilitatea de a planifica programul institutului pentru anul viitor și, nu în ultimul rând, reîntoarcerea unei abordări arhaice în politica culturală externă a României au determinat depunerea demisiei”, a spus Corina Șuteu într-o scrisoare adresată MEDIAFAX.

Miercuri, la șefia ICR New York a fost numită Doina Uricariu. Într-un interviu acordat MEDIAFAX, aceasta a precizat: „Primul lucru pe care vreau să îl fac odată cu preluarea șefiei ICR New York este să creez o bază de date de valori din țară și de acolo și de instituții care să reprezinte punți, să fac să se întâlnească oameni din diferite domenii și apoi să-și ducă drumul mai departe, pentru că, după părerea mea, nu putem noi să ținem în mână aceste contacte, ci doar să le declanșăm”.

Andrei Marga a fost anterior ministru de Externe, din mai până în august, anul acesta, dar și ministru al Educației, în perioada 1997 – 2000.

Marga s-a născut pe 22 mai 1946, la București, iar din 1971, el este licențiat în filosofie, cu specializarea secundară sociologie. Marga este profesor universitar, doctor în filosofie contemporană, predând această disciplină, precum și logica, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. Marga a fost, timp de patru mandate, din anul 1993, rector al acestei universități.

Andrei Marga este laureat al premiului Herder (2005) și este, din anul 2010, membru al Uniunii Scriitorilor din România. El este autorul a numeroase cărți având ca subiect istoria filosofiei moderne și contemporane, filosofia politică și a religiei. De asemenea, Marga a primit mai multe premii și distincții internaționale.