Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educație, Știință, Tineret și Sport, pentru Gândul: „Prin schimbarea legii educației creezi confuzie”

Prezentă pentru două zile la București, la conferința „Keeping Young People in Emplyment, Education and/orTraining:Common challenges-Shared Solutions”, Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educație, Știință, Tineret și Sport, a explicat într-un interviu pentru gândul motivele pentru care universitățile din România nu ajung să fie incluse în topurile prestigioase. Vassiliou a vorbit, de asemenea, despre măsurile pe care trebuie să le ia autoritățile pentru a scădea rata șomajului în rândul tinerilor, dar și despre efectele modificărilor prea dese la Legea Educației.

De credeți că nicio universitate din România nu este în top 500 universități?

Nu numai universitățile românești se află în această situație. Aceasta este o problemă cu care se confruntă mai multe universități europene. Și motivul pentru care se întâmplă acest lucru este faptul că toate topurile internaționale ale clasificării universităților sunt bazate în principal pe cercetare și țin cont de câți laureați Nobel au universitățile respective. Comisia Europeană introduce anul acesta un nou top internațional al universităților pe care l-am denumut U-Multirank, care evaluează universitățile pentru cinci criterii: reputația pentru cercetare, calitatea predării și învățării, orientarea internațională, succesul transferului de cunoștințe și contribuția la dezvoltarea regională. Fiecare universitate va fi judecată separat pentru fiecare dintre aceste domenii.Acest top este foarte important pentru universități pentru că nu se ia în calcul numai cercetarea, dar și alte dimensiuni.

Vorbeați despre includerea socială a tinerilor în piața muncii. În România, rata șomajului în rândul tinerilor din România este peste media europeană. Ce credeți că ar trebui să facă concret autoritățile române pentru tineri?

În primul rând, una dintre problemele pe care le au absolvenții la angajare arată că există o diferență între ceea ce se învață în școală și ceea ce se cere pe piața muncii. Angajatorii găsesc rar tinerii care să aibă abilitățile potrivite pentru joburile oferite. Deci, acum noi încurajăm universitățile să lucreze mai strâns cu lumea afacerilor, pentru a organiza cursuri care să reflecte nevoile pieței muncii.
O altă problemă este că absolventul cu studii superioare își găsește mai repede de lucru decât cel fără studii. Acest lucru poate să dureze mai mult acum din cauza crizei economice, dar au mai multe șanse.
Marea problemă este însă pentru tinerii care părăsesc școala mai repede. Și aici avem responsabilitatea să prevenim, pentru că cei care abandonează școala vor fi cu siguranță șomeri și excluși social.

Legea educației naționale din România a fost adoptată în 2011 în România și schimbată de mai multe ori de atunci. Ce efecte are în piața muncii?

Cu siguranță că realizăm că avem nevoie de reformă în educație, pentru că sistemele noastre educaționale nu sunt pregătite pentru secolul XXI. Deci încurajăm statele membre să reformeze educația, chiar dacă fiecare țară europeană are propria lege a educației. Acum legea din România s-a schimbat din nou, ceea ce nu este foarte bine. Eu nu sunt pentru schimbarea legii de fiecare dată. Aici este problema, pentru că pentru reforma în educație, pentru măsura rezultatele, îți trebuie câțiva ani. Nu poți ca înainte să aplici o lege să o schimbi din nou, creezi confuzie. Nu știu dacă legea precedentă era mai bună decât cea actuală.