ANGAJĂRI. Câte locuri de muncă în pomicultură au creat banii europeni. Numărul zile-om a atins nivelul de 1,2 milioane!

Dacă în cazul angajaților cu contract individual (CIM), cele 493 de proiecte pe pomicultură finanțate cu bani europeni pentru dezvoltare rurală (FEADR), în perioada 2015-2019, au generat 1.972 de locuri de muncă, aceeași subMăsură 4.1a a contabilizat un total de 1.200.000 zile-om (z.o.) lucrate, în cazul muncitorilor sezonieri.

Dacă s-ar mai fi adăugat și cele 212 proiecte depuse pe subMăsura 4.1a, eligibile, dar nefinanțate, numărul de locuri de muncă s-ar fi majorat cu încă 848, iar la totalul de z.o. deja existente s-ar mai fi adăugat încă 1.100.000, în cazul zilierilor.

„Locurile de muncă generate de proiectele finanțate în perioada 2015-2019 sunt de 1.972, la care s-ar mai fi putut adăuga alte 848 de potențiale noi locuri de muncă cu CIM, dacă acele 212 proiecte rămase nefinanțate ar fi primit bani. De asemenea, numărul de zile/om (z.o.) – sezonieri – este uriaș în cazul proiectelor finanțate cu bani PNDR pe subMăsura 4.1a, și anume de de 1.200.000, ținând cont de specificitatea pomiculturii în anumite momente, la recoltat, tăieri ș.a.m.d”, a declarat Mihai Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni (ICDPPM), cu ocazia celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale a Pomiculturii.

SOCIAL Orașele din România în care se găsesc cele mai scumpe locuințe, în decembrie 2025. Zonele în care prețurile au ajuns și la 5.000 de euro/mp util

18:12

EXTERNE Noile camere radar fac ravagii printre șoferi. Câte amenzi s-au dat în doar o zi

18:05

Conform precizărilor specialistului, în perioada 2015-2019, pomicultorii au accesat peste 270 de milioane de euro, iar apetitul acestora este și mai mare. El pune acest interes pe seama consumatorilor care își doresc să aibă acces la cât mai multe fructe românești.

„Vedem o evoluție a proiectelor depuse, de la cele din 2015 (17 proiecte), la cele din 2019 (69 de proiecte) și observăm cum a crescut interesul companiilor private către pomicultură. Din 1.267 de proiecte depuse, 493 au fost eligibile și finanțate până în acest moment, reprezentând procentul de 39%. Suma accesată este de 270,3 milioane de euro. Au fost însă și proiecte eligibile, dar nefinanțabile într-un număr destul de mare (212), iar majoritatea vin din 2019, care ar cere în continuare o sumă destul de importantă, de 145,7 milioane de euro. Acest lucru este o dovadă a creșterii interesului din partea pomicultorilor, din partea consumatorilor de fructe, către fermele și fructele românești”, a adăugat Coman.

Totodată, Mihai Coman a spus că țara noastră este încă tributară importurilor de fructe. Aducem fructe care pot fi produse loco (o treime din total), dar și fructe exotice (două treimi) în valoare de 475 milioane euro, iar exporturile sunt de doar 13 milioane euro.

„ Din 2012, importurile au crescut de la 381.700 tone și am ajuns să importăm în 2017 un total de 686.000 tone (208.000 tone, fructe autohtone, respectiv 488.000 tone, fructe exotice). Implicația financiară este enormă. În 2017, nu mai puțin de 475 milioane euro s-au dus pe importul de fructe în România. Și asta în condițiile în care, în 2017, am exportat doar 10.000 de tone de fructe, la un preț de 13.000.000 euro”, a precizat acesta.

Nu în ultimul rând, oficialul ICDPPM a spus că dacă în 2017, în România, consumul de fructe pe cap de locuitor era de 62 de kilograme, pentru 2027, el și colegii săi previzionează o creștere a consumului la 85 de kilograme, iar pentru 2034 la 93 de kilograme.

Producția românescă de fructe și legume este din ce în ce mai solicitată la nivel național și are nevoie de permanentă susținere, iar eliminarea concurenței neloiale trebuie să devină o prioritate. Fermierii români sunt pregătiți să folosescă ambalaje de unică folosită marcate cu etichetă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, astfel încât piața să se bucure de produse sigure.

AFIR a plătit 56 de milioane de euro în luna ianuarie pentru investiţii în agricultură

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) autoriza şi efectua, în ianuarie 2020, plăţi către fermieri, antreprenori şi autorităţi publice în valoare totală de 56.200.000 euro, din care 48.070.000 euro reprezentau contribuţia Uniunii Europene (UE), restul fiind asigurat din bugetul naţional.

Potrivit unui comunicat al AFIR din acea perioadă, plăţile au fost efectuate pentru decontarea cheltuielilor realizate de beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru proiecte de investiţii în agricultură.

Printre altele, în luna ianuare a acestui an, AFIR a efectuat plăţi în valoare de 3,43 milioane de euro către fermierii care au investit în exploataţii pomicole cu sprijin obţinut prin subMăsura 4.1a.

În data de 15 februarie 2019, AFIR deschidea ultima sesiune de primire a proiectelor de investiții aferente subMăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, din cadrul PNDR 2020.

Prin intermediul subMăsurii 4.1a s-au acordat fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de beneficiar (tânăr fermier/ forme asociative) și de investiție (ecologică/ investiții în zone cu constrângeri naturale etc.).

O noutate în ceea ce privește investițiile ce puteau fi sprijinite prin intermediul acestei submăsuri era reprezentată de introducerea speciilor dud și goji, specii în cazul cărora pentru cheltuielile generate de înființarea plantațiilor s-a aplicat procedura de achiziții de bunuri și servicii a AFIR.

Sursă foto: Centrul pentru Management Agricol/colaj