Angajaţii care au lucrat de acasă, în perioada stării de urgenţă sau de alertă, vor primi bani de la stat. Care este suma și cine se încadrează

Guvernul a decis, în şedinţa de vineri, 7 august, să sprijine piaţa muncii în această perioadă, prin impulsionarea angajatorilor să utilizeze telemunca, în contextul în care regulile de distanţare fizică trebuie menționute, inclusiv la locul de muncă, trebuie menţinute.

În acest cotextn, Guvernul a prevăzut acordarea, o singură dată, a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă.

Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici şi mijlocii şi care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgenţă, potrivit Adevărul.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Banii se acordă prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), din bugetul asigurărilor pentru şomaj, din subvenţii de la bugetul de stat, în limita buget lucrului alocat, până la 31 decembrie 2020.

30% din circa 800 de companii lucrează exclusiv de acasă

Un studiu realizat de Bookster arată că peste 30% din circa 800 de companii analizate rămân într-un program de lucru exclusiv de acasă, iar numai 15% se întorc complet, cu toţi angajaţii, în spaţiile de birouri rămase goale în perioada stării de urgenţă.

Companiile mici şi foarte mici sunt cele mai înclinate către o întoarcere completă la birou. 20% dintre companiile din această categorie şi-au exprimat dorinţa de a reveni la birou, versus 13% în categoria companiilor medii.

Sub 10% dintre companiile mari au precizat că vor renunţa complet la lucrul de acasă în favoarea reluării activităţii normale, din birouri.

Industria sau specificul activităţii este un factor determinant al deciziei de întoarcere la birou

Potrivit studiului Bookster, mare parte dintre companiile din IT (54%) şi Telecom (70%) rămân să lucreze integral de acasă. Industriile de Retail (72%), Banking (68%), Automotive (58%), Servicii (56%), Consultanţă (55%), FMCG (60%) şi chiar şi Pharma (71%) optează pentru o întoarcere parţială a angajaţilor la birouri.

Preferinţa pentru lucrul integral de la birou este cea mai evidentă în industria de Manufacturing – aproape jumătate dintre companiile din această industrie îşi desfăşoară activitatea în modul tradiţional, cu toţi angajaţii la birourile fizice.

De asemenea, din analiza răspunsurilor se poate observa o înclinare mai puternică spre lucrul complet de acasă la companiile din Bucureşti (36%), în comparaţie cu restul zonelor ţării, unde doar 24% dintre companii au menţionat că rămân să lucreze cu toţi angajaţii de acasă în perioada următoare.

Scăderi cu două cifre pentru piața auto

Pentru primele șapte luni ale lui 2020, datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA) spun că piaţa auto de la noi din țară a înregistrat o contracţie de 34,2%, faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Din ianuarie până în iulie, se menționează în analiza sectorială citată de Agerpres, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia (20.252 unităţi), urmată de către Volkswagen (5.779), Renault (5.667), Skoda (5.000), Ford (4.905) şi Hyundai (4.064).

Cât teren arabil au cumpărat persoanele fizice străine, în realitate, în ultimii cinci ani (Exclusiv)

Un prim răspuns clar cu privire la suprafețele de teren arabil achiziționate de persoanele fizice străine la noi în țară a fost transmis în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), după nenumăratele promisiuni la început de mandat ale miniștrilor Agriculturii din 2010 încoace, toate neonorate.

Concret, în anul 2016, numărul total de tranzacții cu terenuri, categoria arabil, a fost de 39.103, din care 316 au fost cele care au implicat cetățeni străini, persoane fizice. Un an mai târziu, cifra totală a tranzacțiilor de același tip au crescut exploziv, până la 127.724, din care doar 705 au implicat cetățeni de naționalitate străină.