„Procesul penal aflat pe rolul instanțelor de judecată (privind conflictul de interese – n.r.) nu influențează în niciun fel interdicția prevăzută de dispozițiile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010, de a ocupa o funcție sau o demnitate publică, respectiv cea de membru al Parlamentului European. Interdicția se aplică pe o perioadă de trei ani, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare (privind incompatibilitatea lui Diaconu – n.r.), ca urmare a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, emisă la data de 19 iunie 2012”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, joi, de Agenția Națională de Integritate (ANI).
Precizările ANI vin după ce în spațiul public au fost avansate opinii potrivit cărora Mircea Diaconu, în urma achitării pe fond în procesul privind conflictul de interese, ar putea candida pentru Parlamentul European (PE).
Astfel, ANI subliniază că Diaconu rămâne cu interdicția urmare a deciziei irevocabile luate de instanța supremă în procesul privind incompatibilitatea.
Premierul Victor Ponta a scris, pe Facebook, că se bucură după decizia Curții de Apel în cazul lui Mircea Diaconu, menționând că îl apreciază ca om și personalitate culturală, că a lucrat bine cu acesta și că îi urează mult succes în reprezentarea României în Parlamentul European.
Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ulterior, la Râmnicu Vâlcea, că a luat act de precizările ANI în cazul candidaturii lui Mircea Diaconu la europarlamentare și că liberalii vor proceda în consecință, urmând ca forma definitivă a listei pentru PE să fie stabilită de conducerea PNL.
Fostul ministru al Culturii Mircea Diaconu a fost achitat, joi, de Curtea de Apel București, în dosarul în care este acuzat de conflict de interese, instanța dispunând ca acesta să plătească o amendă administrativă de 1.000 de lei.
Decizia de achitare a lui Mircea Diaconu poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
În noiembrie 2012, Mircea Diaconu, atunci senator PNL, a fost trimis în judecată pentru cinci fapte de conflict de interese. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța competentă să judece parlamentari.
În 4 decembrie 2012, Mircea Diaconu și-a înaintat demisia din Senat, iar în 12 decembrie 2012 plenul Senatului a adoptat un proiect de hotărâre prin care s-a declarat vacant mandatul de senator al lui Diaconu.
Dosarul lui Mircea Diaconu a ajuns la Curtea de Apel București, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în 19 martie 2013, trimiterea cauzei la această instanță, întrucât acesta nu mai era parlamentar.
Procurorii Parchetului instanței supreme l-au acuzat pe Mircea Diaconu că, în calitate de director al Teatrului „C.I. Nottara”, ar fi participat la negocierea condițiilor contractuale și apoi a semnat, la data de 27 aprilie 2007, contractul de drepturi intelectuale (regie) având ca obiect realizarea unui spectacol de către soția sa, actrița și regizoarea Diana Lupescu, contract în baza căruia s-ar fi realizat în mod direct un folos material pentru aceasta.
Potrivit procurorilor, tot în calitate de director al teatrului, Diaconu ar fi participat la negocierea condițiilor contractuale pentru punerea în scenă a altor trei spectacole, după care a semnat contractele de drepturi conexe (de autor) cu soția sa, care urma să îndeplinească diverse funcții (cum ar fi: regizor, scenograf, colaborator și colaborator-actor), contracte în baza cărora s-a realizat în mod direct un folos material pentru acesta.
De asemenea, au mai arătat procurorii, la data de 13 august 2007, Mircea Diaconu a prezidat Comisia de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic la Teatrul „C.I. Nottara”, „după ce anterior aprobase și tematica de concurs pentru regizorul artistic și cunoștea cu exactitate că numai soția sa se va prezenta la această competiție pentru promovarea în funcție”. Potrivit procurorilor, Mircea Diaconu i-a acordat calificative maxime soției sale, iar apoi a emis o decizie de promovare a acesteia, act administrativ în baza căruia Diana Lupescu a realizat „un folos material direct concretizat în creșterea salarială aferentă”.
Conform probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, prin cele patru contracte acordate de Mircea Diaconu ar fi fost realizat un folos material pentru soția sa în cuantum total de 29.112 lei.
În 21 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât irevocabil că senatorul Mircea Diaconu s-a aflat în incompatibilitate din decembrie 2008, în condițiile în care, pe lângă calitatea de parlamentar, acesta ocupa și funcția de director-manager al Teatrului „C.I. Nottara” din Capitală, funcție de conducere specifică unei instituții publice locale.
Mircea Diaconu și-a pierdut mandatul de senator în decembrie 2012, după ce Curtea Constituțională a admis sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii privind punerea în executare de către Senat a hotătârii judecătorești referitoare la incompatibilitatea politicianului.
În 31 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii sesizase Curtea Constituțională în vederea soluționării conflictului juridic de natură constituțională constatat în legătură cu refuzul Senatului de a pune în executare hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind starea de incompatibilitate a lui Mircea Diaconu.
Diaconu și-a dat demisia din funcția de director de teatru după ce ANI a anunțat, în ianuarie 2011, că a fost în incompatibilitate.